Deşi cu un picior în groapă, cu pierderi din exploatare imense şi datorii sufocante, Complexul Energetic Hunedoara este supt în continuare, până la ultima picăură de sevă, de grupuri de interese din interiorul sindicatelor, administraţiei şi chiar din sfera politică.

În tot acest timp, minerii sunt folosiţi, în mod mârşav, ca masă de manevră şi nimănui nu pare să-i pese cu adevărat de soarta lor. Lucrează aproape cu mâinile goale, tremură în salopetele uzate şi rupte şi au ajuns să îşi cumpere până şi banalele cuie. Familiile lor, copiii lor aşteaptă cu nerăbdare ziua de salariu în care aceştia abia aduc acasă câte 2.000 de lei, din care trebuie să achite şi ratele în bănci, să şi trăiască, să-şi ţină şi copiii la şcoală şi să mai plătească şi taxele la întreţinere sau dările către stat. Un pumn de bani pentru care îşi riscă viaţa minut de minut, iar acolo, în subteranele Văii Jiului şi îşi fac o rugăciune sperând să nu le pice în cap muntele de huilă, din cauza materialelor şi materiilor prime insuficiente. Şi, în tot acest timp, sindicatele şi administraţia mimează compasiunea când, în realitate, aceştia stau cu ochii aţintiţi supra banilor din conturile CEH, făcând, probabil, calcule cum să tragă cât mai mulţi în propriile buzunare.
Protestul minerilor de zilele trecute a scos la iveală încă o dată, dacă mai era nevoie, discrepanţa dintre minerul de rând şi şeful lui, indiferent dacă vorbim despre latura sindicală, ori cea administrativă, dar şi implicarea directă a politicului, a PSD în speţă, în această activitate profitabilă doar pentru unii.

Pierderi pentru unii, câştiguri pentru alţii

Să pornim, însă, de la situaţia fiannciară reală în care se găseşte la ora actuală CEH. Pierderile sunt uriaşe, de aproximativ 1 miliard de lei şi, mai grav, continuă să se acumuleze. La fel ca şi datoriile, care cresc exponenţial de al o lună la alta. În tot acest timp, însă, directorul general al CEH, Aurel Niculescu, ar încasa nu mai puţin de 20.000 de lei salariu lună de lună. Florin Mârza, fost director al Termoelectrica, este cel care s-a ocupat de înființarea Complexului Energetic Hunedoara. S-a retras în 2012, după venirea PSD la guvernare şi, nu cu mult timp în urmă, explica de ce s-a ajuns la această situaţie critică. „Managementul este toată problemă. Am ţinut lucrurile în frâu în perioada în care am fost la conducerea Termoelectrica. La acel moment, ponedrea salariilor în totalul costurilor era de 8%, acum este de 12%”, explică Florin Mârza. Iar problema reală este fix la salariile celor care ar trebui să se ocupe în primul rând de bunul mers al CEH, manageri şi membrii ai CA numiţi, pe criterii politice, membri de vază ai alianţei de la guvernare, în frunte cu PSD. „Ca director general al Termoelectrica, eu aveam salariu de 4400 RON, ori acum directorul general are un salariu, din câte am înţeles de 20.000 de RON. În plus, un membru din CA avea 1% din salariul meu şi se plătea un singur CA, chiar dacă se ţineau mai multe. Acum băieţii iau de 5 ori mai mult şi se plăteşte fiecare CA”. Clar şi concis. Suficient de concis încât să ne putem explica de ce anume Niculescu nu vrea să plece de la conducerea, oricât i-ar cere oamenii acest lucru.

De ce se luptă ACUM Petre Nica pentru a-l demite pe Niculescu?!

Unul dintre cei mai aprigi contestatari ai actualului director general este Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele. Truditorii din subteran i-au dat girul şi încă mai cred că le reprezintă interesele.Ce uită Nica să le sună oamenilor, ori de câte ori iese în faţa lor, este că, pe lângă lider de sindicat mai este şi inspector social. Angajat de CEH, cu un contract bine secretizat. Are maşină de teren la scară, pusă la dispoziţie tot de CEH – şi nu este singura – şi, mai mult decât atât, mai are şi vreo 5.500 de lei salariu! Ce trebuie să facă pentru aceşti bani? Nu prea multe. Dar oricum nu trebuie să se streseze, să intre în bezna subteranului, ca să câştige un pumn de mărunţiş, aşa cum se întâmplă cu oamenii care încă mai cred în reprezentarea sindicatelor. Dar, atenţie!, asta nu e totul. Surse bine informate spun că, de fapt, acelaşi lider al Sindicatului Muntele, Petre Nica, vizează fix postul de “general” al CEH. Ar fi spus-o răspicat chiar actualul director, Aurel Niculescu, în plină şedinţă, explicând în acest fel de ce au fost scoşi minerii în stradă din nou. Nica ar fi mai mult decât grăbit pentru că se apropie cu paşi repezi remanierea guvernamentală, iar postul i-ar fi fost promis chiar de actualul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu. Din acest motiv ar grăbi Nica demiterea lui Niculescu prin convocarea de urgenţă a Consiliului de Admnistraţie, aşa încât să nu rămână fără ministrul ce i.ar putea aduce propulsarea.Parcă 20.000 de lei şi putere deplină sună şi mai frumos decât 5.500 de lei şi “firimituri” de la masa regelui!

Nica spune că Niculescu a provocat scandalul

Pe de altă parte, preşedintele Sindicatului Muntele susţine că însuşi directorul general Aurel Niculescu ar fi provocat protestul pentru a-şi ascunde managementul defectuos. În data de 15 decembrie, conducerea Ceh ar trebui să prezinte un program realist de redresare a CEH, cu date, cifre şi resurse financiare. Un program care să fie agreat de minister, dar şi de Uniunea Europeană. CEH a mai avut un program, însă singurele măsuri de eficientizare vizau tot truditorul de rând, care şi-a văzut câsştigurile, şi aşa mici, dijmuite fără milă. “Termenul nu l-a impus Uniunea Europeană, ci ministrul, e drept că la întoarcerea de l discuţiile cu cei de al CE. Ultimatumul este dat, însă, de minsiter. Este posibil să fi făcut această mârşăvie (n.r. de neacordare a tichetelor de masă) tocmai pentru a genera o stare de tensiune, pentru a putea apoi motiva că nu poate lucra în aceste condiţii, că nu se poate colabora cu oamenii de aici”, a declarat Nica, referindu-se la directorul general al CEH, căruia îi cere demisia. În plus, un posibil scenariu mai vorbeşte despre faptul că Aurel Niculescu ar putea să-şi depună mandatul, invocând tocmai presiunile din teritoriu, lăsând în urma sa “potopul”, adică datorii, pierderi şi un program nefinalizat. Însă demisia ar veni pe fondul unor conturi personale bine alimentate.

Intervine politicul în ecuaţie

Petre Nica arată, însă, cu degetul şi către directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drăgoi şi grupurile de interese din spatele lui, care ar avea ramificaţii adânci în sfera politică. Nicolae Drăgoi, spune Nica, a fost nu numai susţinut pentru numirea în funcţie, ci chiar impus, de deputatul PSD de Valea Jiului Cristian Resmeriţă, fiul primarului din Lupeni, Cornel Resmeriţă. Drăgoi a ajuns director, mai întâi la SNH şi apoi în CEH în 2012, pe timpul fostului ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu. Directorul de până atunci, Constantin Jujan, considerat un bun specialist, a fost dat la o parte fără nicio explicaţie, ca să fie înscăunat Drăgoi. “Chiţoiu este primul vinovat pentru situaţia dezastruoasă în care se găseşte acum mineritul. L-a schimbat pe Jujan fără măcar să-l întrebe care este situaţia şi l-a numit pe Drăgoi la presiunea unui grup de interese condus, într-adevăr, de un deputat. După aceea, a început dezastrul”, a subliniat Petre Nica. În replică, Nicolae Drăgoi neagă aceste acuzaţii şi spune că nu este vorba despre niciun grup de interese. Sunt surse care susţin, însă, că grupul de interese la care face referire Nica ar fi vizat chiar postul de general, dar până la urmă s-au mulţumit şi cu eşalonul II. Ghinion, însă – cel puţin la prima vedere – pentru că adjunctul lui Aurel Niculescu nu prea are nicio putere sau prerogative, aşa că nu i-ar prea fi putut ajuta…financiar. Dar nu neapărat influenţa economică o urmăreau cei care au susţinut actuala conducere, ci poate direct pe cea politică. S-a văzut la alegerile prezidenţiale, când Valea Jiului a votat masiv “roşu”. Iar unele informaţii şi stenograme vehiculate în ultimele zile, în care chiar deputatul PSD Cristian Resmeriţă este acuzat că şi-a folosit toată influenţa sa asupra şefilor ortacilor pentru ca Victor Ponta să fie votat de mineri, tind să dea greutate acestor afirmaţii.

Surpriză?! Indicatorii de performanţă, realizaţi

În toată zbaterea pentru demiterea & înlocuirea actualei echipe manageriale, din considerenetele enunţate anterior, se desprinde punctul de vedere al preşedintelui Cosniliului de Administraţie al CEH, Ioan Stamin Purcaru, care ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus în momentul în care se va discuta despre demiterea lui Aurel Niculescu. Purcaru, care a condus câţiva ani buni Compania Naţionalăa Huilei Petroşani susţine că Niculescu şi-a îndeplinit indicatorii de performanţă din contractul de management, asta după cea ţinut să sublinieze că: „Eu, personal, nu pot să vă răspund. NU pot să emit o părere personală”. În virtutea calităţii OFICIALE de preşedinte al CA de la CEH, Ioan Stamin Purcaru a precizat totuşi că „indicatorii de performanţă, la 9 luni, conform bugetului şi criteriilor stabilite, sunt îndepliniţi”. E drept că vorbim despre un buget negativ, primul, probabil, din istoria mineritului care a fost aprobat pe minus, aşa că ne imaginăm că nu era chiar atît de greu să realizezi pierderile prognozate şi aprobate! „Nu s-a făcut mineritul eficient peste noapte”, susţine Purcaru, şi are oarecum dreptate, dar, din câte se pare, nici nu s-a mai preocupat cineva cu adevărat de soarta şi viitorul minelor viabile din Valea Jiului. Aşa cum se prezintă situaţia, este foarte aproape momentul în care în cuptoarele Termocentralelor Mintia şi Paroşeni – la care toţi factorii oficiali fac vorbire când vine vorba despre investiţii în CEH – să ardă doar cărbune din import. Că tot a ajuns să fie mai ieftin decât cel produs în Valea Jiului,a colo unde minerii lucrează cu utilaje la nivelul anilor ’60 şi îşi aduc până şi cuiele de acasă!