Cum au ascuns guvernanții gunoiul sub preș. Datoriile mineritului, rostogolite printr-o succesiune de societăți

Privită mai mereu drept o „problemă socială”, Valea Jiului cu  a sa industrie extractivă a fost ținta, mereu și mereu, a programelor de restructurare și reorganizare a guvernelor care au condus România. Companiile care administrau activitatea minieră au fost închise, rând pe rând și, odată cu ele, au fost îngropate și cele mai mari dintre sumele imense acumulate ca și datorii. 
protest-in-valea-jiului-200-de-mineri-de-la-paroseni-refuza-sa-iasa-din-mina-18457861
 
Acum, ministerul Energiei intenționează să înființeze o nouă societate, care să preia activele identificate ca fiind oarecum viabile și care pot să-și continue activitatea, respectiv cele două unități miniere, Livezeni și Vulcan, și două grupuri energetice de la Mintia și Paroșeni. „Varianta ideală ar fi o nouă companie, care să includă un grup la Paroșeni, unul la Deva și cele două mine viabile, care să nu aibă datorii. Dar toate acestea trebuie negociate cu Comisia Europeană”, a recunoscut Corina Popescu, secretar de stat în ministerul Energiei.
Până la urmă, nimic nou sub soare, pentru că, din 1991 minele din Valea Jiului au trecut prin nu mai puțin de 4 societăți, toate dovedidu-se adevărate găuri negre pentru economia românească și în care guivernele au pompat subvenții ori au închis ochii la  acumularea pierderilor uriașe de către directorii & managerii numiți pe criteria politice cu precădere în ultimii ani.
Din 1977 și până în 1991 activitatea extractivă funcționa sub administrarea Combinatululii Minier Valea Jiului. În 1991, în urma desfiintarii CMVJ, se constituie Regia Autonoma a Huilei din România si începe un proces amplu de restructurare/reorganizare. În 1994 își încetează activitatea Exploatarea minieră Lonea Pilier. RAH continuă însă să acumuleze datorii care, în anul 1998, anul în care își schimbă denumirea, erau de  aproximativ 1.105,4 miliarde de lei și asta doar la bugetul asigurarilor sociale de stat.  În data de 20 noiembrie 1998, Regia s-a transformat în „Compania Națională a Huilei S.A – Petroșani”, iar din structură s-au desprins exploatarile miniere din Banat și au fost transformate în societati comerciale Centrul de Calcul Electronic Petrosani, Unitatea de Administrare a Căminelor și Cantinelor Valea Jiului, precum și Atelierul de Proiectare Tehnica si Retehnologizare.
Minele se închid unele după altele. După Lonea Pilier urmează, în 1999, Exploatarile Miniere Câmpu lui Neag si Petrila Sud.  În 2003 își încetează activitatea Exploatarea Miniera Dâlja, în 2004 – Exploatarea Miniera Valea de Brazi, iar în 2006 cea din Aninoasa. Numărul angajaților scade extreme de multă, minerii fiind vizați de o serie de programe de restructurare. Și totuși, continuă declinul accentuat. Oficialii iau creionul în mână, fac calculi și impart minele în viabile și neviabile.  În data de 01 noiembrie 2012, din CNH s-au desprins „neviabilele”, adică Exploatarea Minieră Petrila, Exploatarea Minieră Paroşeni şi Exploatarea Minieră Uricani, care s-au constituit in Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului. În data de 18 decembrie 2012 din Compania Națională a Huilei S.A – Petroșani s-au desprins Exploatarea Huilei Lonea, Exploatarea Huilei Livezeni, Exploatarea Huilei Vulcan, Exploatarea Huilei Lupeni, Prepararea Cărbunelui Valea Jiului, Statia de Salvare Miniera şi Aparat Administrativ, care s-au constituit in Societatea Naţională a Huilei SA.
Datoriile, care sunt de un miliard de euro, rămân la CNH. Câteva luni mai târziu, SNH fuzionează cu proaspăt înființatul Complex Energetic Hunedoara, iar fosta societate devine la rândul ei istorie.
Complexul este, însă, după doar trei ani de funcționare în insolvență, cu pierderi și datorii colosale, iar falimentul este aproape iminent dacă ținem cont de faptul că  pierderile sale lunare sunt de 16 milioane de lei.
[slideshow_deploy id=’27126′]