File de istorie. 26 de ani de la cea mai sângeroasă mineriadă

Carmen Cosman - Preda | iunie 13, 2016
Sunt 26 de ani de la cea mai sângeroasă mineriadă, cea din 13 – 15 iunie 1990, în care s-au reluat cercetările, iar fostul președinte Ion Iliescu este pus ub urmărire pentru crime împotriva umanității.
mineri
În dosarul redeschis pentru Mineriada din 13-15 iunie 1990 au dat declarații sute de persoane, pete 300  în calitate de părţi vătămate, după cum au precizat pentru Mediafax reprezentanţii Parchetului General. De precizat că, până acum,  aproape 300 de oameni au anunţat procurorii că vor despăgubiri materiale și s-au constituit părţi civile şi au solicitat diverse sume. Dosarul a fost redeschis în primăvara anului trecut, decizia fiind confirmată, pe 9 martie 2015, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea a venit după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să identifice vinovaţii.
 
Oficial, în urma evenimentelor sângeroase din 13-15 iunie 1990 cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa iar alte peste o mie au fost rănite. În opinia procurorilor militari, care se ocupă de dosarul redeschis, răspunzători pentru ce s-a întâmplat la Mineriadă sunt Ion Iliescu, împreună cu Miron Cozma, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu-Voican Voiculescu, Victor Atanasie Stănculescu şi alţi foşti lideri de la aceea vreme. Aceştia sunt acuzaţi că ar fi încercat reprimarea violentă a manifestaţiilor din 13-15 iunie 1990.
O istorie sângeroasă
13-15 iunie 1990 sunt zilele negre din calendarul tinerei democrații românești, în condiţiile în care Mineriada a produs toată gama ororilor, de la simple abuzuri verbale până la privări arbitrare de libertate, vătămare corporală, acte de tortură fizică sau chiar decese. Este de fapt considerată cea mai sângeroasă dintre toate mineriadele. În 13 – 15 iunie, forţele de ordine – susţinute de muncitori de la diverse întreprinderi, dar şi mineri –  au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, după orele dimineaţa, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut primele arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. „Oamenii muncii” sau „oamenii de bine” au venit imediat să dea o mână de ajutor celor care puneau în „pericol democraţia”. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: „IMGB face ordine!” şi „Moarte intelectualilor!”, „Noi muncim, nu gândim!”. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. Atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct între protestatari şi forţele trimise să „cureţe Piaţa Universităţii”. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.
Atunci este momentul în care intervine preşedintele Ion Iliescu, care a lansat un comunicat în care se afirma: „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
 

Iliescu a mulţumit public minerilor!

În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti. Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineaţa, minerii au fost preluaţi – conform datelor vremii – direct de angajaţi ai SRI şi ai altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu şi s-au răzbunat crunt pe toţi pe care îi considerau „intelectuali” şi vinovaţi de fenomenul Piaţa Universităţii. Minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL, unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică. Liderul studenţilor, Marian Munteanu, a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat ca prin miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea Română, iar pe străzile Capitalei s-a instaurat haosul. Toţi „intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii”, după cum relata presa vremii, au fost bătuţi, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele. O zi mai târziu, în data de 15 iunie, la orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulţumit pentru „acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România”. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi înapoi în Valea Jiului.
Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746, iar numărul morţilor este de patru prin împuşcare. Numai că ar mai fi un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedinte al „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, susţinea, însă, că există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti, iar cifra reală a morţilor ar fi de peste 100.
 
 [slideshow_deploy id=’27126′]
, , Reportaje Comentariile sunt închise pentru File de istorie. 26 de ani de la cea mai sângeroasă mineriadă Print this News


« (Știre anterioară)
(Următoarea știre) »



Știri asemănătoare

Orga bisericii romano-catolice “Sfânta Varvara” a răsunat din nou, cu ocazia Vigiliei Pascale de la Petroșani

Recent restaurată, orga Bisericii romano-catolice “Sfântă Varvara” a răsunat din nou, cu ocazia Vigiliei Pascale,CItește mai departe

Cristina de la ISU Hunedoara, operatorul care primește mesajele de urgență prin 112

Marcarea, la 11 februarie, a Zilei Europene a nunărului de urgență 112, ne reamintește căCItește mai departe

Rețeta secretă a ”ursului de mămăligă” din filmul românesc ”Dragoste de muchie pe cuțit” devine oferta culinară a anului 2024 în bucătăria de la Castelul Lupilor Transilvania

De-a lungul timpului, Castelul Lupilor Transilvania a fost nu doar un punct de atracție deCItește mai departe

”Fumurile Petroșaniului” și pericolul poluării în Valea Jiului, studiu-avertisment al cercetătorilor de la Universitatea din Petroșani

Una din consecințele așteptate ale restructurării sectorului minier și termoenergetic în Valea Jiului constă înCItește mai departe

Fosile de dinozaur unice în lume descoperite în Geoparcul Țara Hațegului

Fosile de dinozauri din familia Rhabdodontidae, unice în lume, cu o vârstă de aproximativ 70CItește mai departe

Crăciun tradițional momârlănesc în satele Văii Jiului

Cu toate că Valea Jiului, cu cele trei orașe și trei municipii ale sale, esteCItește mai departe

Boemia, spirit tânăr pe un tărâm vechi, ce se lasă descoperit de turiști, puțin câte puțin.

Boemia… O destinație cu nume romantic, cu iz de bere servită în pahare de cristal.CItește mai departe

Final de sezon pentru ”Castelul Lupilor” de la Chimindia, cu succes de răsunet la Târgul de Turism al României

La Castelul Lupilor de la Chimindia, un alt obiectiv turistic de top al județului Hunedoara,CItește mai departe

Se împlinesc 75 de ani de la primul curs susținut de studenții Institutului Cărbunelui de la Petroșani

În 7 decembrie 1948, primii studenți ai Institutului Cărbunelui de la Petroșani, pășeau cu emoțieCItește mai departe

REPORTAJ / Viață de miner: Ziua fără soare și noaptea fără stele

Intersecție în subteranul Minei Vulcan, cota 300 Orice tânăr născut și crescut în Valea JiuluiCItește mai departe

Valea Jiului, de la ”Țara Cărbunelui” la ”Ținutul Momârlanilor”

Momârlanii nu mai reprezintă azi doar o „specie” pe cale de dispariție, ci una careCItește mai departe

Memorialul Sighet, strigătul martirilor care dezvăluie istoria adevărată a României ultimei jumătăţi de secol XX

Milioane de români şi alte miliarde de oameni de pe întreaga planetă, care au fostCItește mai departe

O invitație de suflet în ”Petrila faptelor bune”

”Cum ar fi dacă am fi cu toții brazi de Crăciun? Unii mai mici, alțiiCItește mai departe

Biserica de piatră de la Strei, un monument hunedorean care merită vizitat

Din piatră, veche de când lumea, mai mult capelă decât biserică, străjuiește pe-un vârf deCItește mai departe

Casa Amicii din Uricani, ”firmă de aur” la 33 de ani de la înființare

Înființată în urmă cu 33 de ani de Constantin Stancu, ”Casa Amicii” din orașul UricaniCItește mai departe

Pe urmele românilor autentici, prin Ţara Moţilor lui Avram Iancu

Se spune că “inima” României bate în Ţara Moţilor, pe frumoasa vale a Arieşului, unCItește mai departe

”Defileu Express”, povestea de succes a unei acțiuni feroviare reușite

Preț de trei zile, la final de octombrie, gara din Petroșani s-a transformat într-un veritabilCItește mai departe

Hai, vino în gara noastră mică… la Petroșani !

Ne imaginăm, de obicei, gara ca fiind doar acel loc de unde trenurile vin șiCItește mai departe

Mirificul Săcărâmb, dincolo de strălucirea pierdută

Porniţi într-o scurtă călătorie de duminică,din ciclul “unde fugim de acasă”, de data aceasta paşiiCItește mai departe

Ecouri ale unui eveniment cultural de excepție / ”Baladă pentru cel ce aduce culoare în Vale”

Ecourile vernisajului expozițional de artă fotografică și lansării albumului ”Nuanțele Pasiunii”, de la Vulcan, careCItește mai departe

REPORTAJ / Spre Lacul Bucura, ”cartierul general” al traseelor din Parcul Național Retezat

Nu știu de ce, poate că sunt de la munte, dar întotdeauna mi-am închipuit raiulCItește mai departe