Maxim sau maximum? Minim sau minimum?

Deși sună similar și au o semnificație asemănătoare, cuvintele „maxim” și „maximum”,nu sunt interschimbabile, deci nu pot fi folosite unul în locul altuia într-un enunț. Fiecare dintre ele are reguli specifice de utilizare. Povestea se repetă și în cazul cuplului „minim”-”minimum”.

scrie

Astfel, putem zice și scrie „maxim”, atunci când cuvântul însoțește un substantiv, deci când îl folosim ca adjectiv ( spre exemplu, „ nivel maxim”). În această situație, adjectivul „maxim” are forme variabile (pentru că, precum orice alt adjectiv, se acordă cu substantivul pe care îl determină). Adică, avem „cotă maximă” sau „cote maxime” ori  „timp maxim” și „timpi maximi”.

În același timp, „maxim” mai poate apărea și sub formă de substantiv în enunțuri precum: „am obținut maximul din acea întâlnire”.

De cealaltă parte, pe „maximum” îl folosim numai ca adverb: fie pe lângă un verb („m-am enervat la maximum”), fie pe lângă un numeral („copilul lor a împlinit maximum doi ani”).

În aceste situații, „maximum” este invariabil, îl regăsim, deci, în aceeași formă indiferent cum arată cuvântul pe care îl determină (nu vom zice niciodată „maximumi”, de exemplu).

Regulile de mai sus se aplică și pentru minim/minimum:

  • Adjectiv: prag minim, cotă minimă, cote minime, indicatori minimi.
  • Substantiv: Sunt plătit cu minimul pe economie.
  • Adverb: Eseul trebuie să aibă minimum trei pagini. Șansele să obținem contractul au scăzut la minimum.

Sursa: avocatnet.ro