Defileul Jiului-salvat de judecători

Amenajarea hidrotehnică din Defileul Jiului a fost blocată de decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București, care oprește, cel puțin  deocamdată, lucrările la hidrocentrala de pe Jiu, a căror valoare este de  200 de milioane de euro, bani investiți de Hidroelectrica din anul 2003, încoace. Cele două baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul susțin ecologiștii.

Magistrații au dat dreptate ecologiștilor de la Asociația Bankwatch Romania și Asociația Neuer Weg și au decis să anuleze autorizațiile de mediu eliberate de Consiliul Județean Hunedoara și Consiliul Județean Gorj. Decizia instanței este definitivă. ”Curtea de Apel București a decis că toate autorizațiile de construire ale hidrocentralei care distruge râul Jiu și Parcul Național Defileul Jiului au fost anulate. Buldozerele trebuie să evacueze imediat defileul și peisajul readus la starea inițială. Felicitări tuturor celor implicați”, spun militanții pentru mediu de la Agent Green.

Semnalul de alarmă a fost tras de un biolog clujean, Călin Dejeu, iar raportul acestuia schiţează un tablou sinistru cu Parcul Naţional Defileul Jiului. Jiul va fi secat şi tot ce înseamnă viaţă va dispărea. ”Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducțiune. Fără Jiu nu mai are sens să vorbim de Defileul Jiului. Și nu va fi vorba doar de moartea subită a populațiilor speciilor acvatice și de degradarea imediată a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme până la zecile de vidre, care vor muri de inaniție, totul va fi afectat). Într-o zonă a Europei cu climă continental excesivă, dacă seci un râu mare, pe o vale îngustă, influenţezi microclimatul și implicit pădurea de pe versanți; plus impactul prin intermediul circulației nutrienților.

Potențialul turistic al zonei de asemenea va rămâne o amintire. Activități turistice deja dezvoltate în zonă, care asigurau locuri de muncă pe termen nelimitat, cu adevărat sustenabile, precum raftingul, vor dispărea”, a susținut biologul.