Taxa clawback reprezenta 35% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, la sfârșitul anului 2018. Medicamentele cu preţuri de vânzare la farmacie sub 25 de lei, majoritatea fabricate în ţara noastră şi folosite de peste 8 milioane de pacienţi, sunt primele afectate de nivelul actual al taxei clawback, atrage atenţia Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice. Asociaţia solicită autorităţilor să introducă urgent calculul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice şi pentru medicamente inovative.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice, forul reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din ţara noastră, solicită autorităţilor convocarea de urgenţă a grupului de lucru pentru taxa clawback şi luarea unei decizii imediate pentru introducerea calculului diferenţiat al acesteia, singura măsură care poate opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă.

Clawback se aplică unitar atât producătorilor de medicamente generice (ieftine), cât şi producătorilor de medicamente inovative (scumpe).

“Nivelul taxei clawback pe ultimul trimestru al anului 2018, de 25,05%, dovedeşte că ajustarea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflaţia nu a fost nici pe departe suficientă”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice .
La acest nivel, taxa clawback reprezintă 35% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei.

Medicamentele cu preţuri de vânzare la farmacie sub 25 de lei, cele mai multe dintre ele fabricate în ţara noastră şi folosite de peste 8 milioane de pacienţi, sunt primele afectate de nivelul actual al taxei clawback, adaugă oficialii APMGR.

La sfârşitul anului 2018, unul din trei bolnavi cronic nu-şi găsea medicamentele necesare în farmacie, iar acest lucru s-a agravat la începutul acestui an. Majoritatea acestor pacienţi nu mai pot avea o schemă de tratament completă din cauza lipsei medicamentelor ieftine, spun asociaţiile de pacienţi citate de producătorii de medicamente generice.

“Este momentul ca Ministerul Sănătăţii să-şi ţină promisiune făcută anul trecut şi să treacă la implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback”, a mai spus Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a propus autorităţilor o soluţie de calcul diferenţiat al taxei clawback în funcţie de preţ, soluţie validată de simulările CNAS şi acceptată de Consiliul Concurenţei.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva – o companie Sanofi.

Companiile membre ale APMGR au capacităţi de producție în Bucureşti, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş şi Constanţa, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu circa 1,5% la PIB şi asigură peste 8.000 de locuri de muncă.

Sursa: economica.net

[slideshow_deploy id=’36590′]