Spitalul Județean de Urgență (SJU) Deva intră oficial în carantină

Măsura a fost luată de conducerea unității sanitare în cadrul eforturilor de prevenire a apariției și răspândirii noului virus COVID-19 (coronavirus), dar și a numeroaselor cazuri de gripă de tip A și B confirmate la nivelul SJU Deva. În plus, personalul medical al SJU Deva care revine, începând de astăzi, din concedii petrecute în țările în care se înregistrază infecții cu coronavirus (Italia, Thailanda, China etc) va rămâne acasă, în carantină, pentru 14 zile.

Sanatoriile de Pneumologie din Brad și Geoagiu nu au restricționat, deocamdată, accesul vizitatorilor, dar au luat măsuri de prevenire a apariției virusului (la intrarea în unitățile medicale există halate, măști, botoșei, dezinfectanți pentru mâini). Sanatoriul din Geoagiu a cumpărat deja echiapamente speciale pentru intervenție în cazul apariției unor cazuri de infecție cu coronavirus. De asemenea, la sanatoriul din Geoagiu sunt pregătite 22 de paturi pentru eventualii pacienți cu coronvirus care trebuie izolați, iar la sanatoriul din Brad există 18 paturi într-un corp de clădire separat de cel principal.

Potrivit medicilor, măsurile de prevenție sunt extrem de importante pentru limitarea extinderii coronavirusului.

Redăm mai jos prezentarea realizată de medicul Tudor Ciuhodaru care, în calitatea sa de membru al Parlamentului Europei, a propus un plan unic de intervenție la nivel european.

”A. Riscuri:
1. Virusul se răspândește rapid. Contagiozitatea (3) este comparabilă cu SARS și de aprope 3 ori mai mare ca a gripei sezoniere.
2. Mortalitatea e în creștere – 3,1% (2462 de decese), de 15 ori mai mare ca a gripei sezoniere.
3. Amenință acum și Europa. Am propus deja un plan unic de intervenție în plenul Parlamentului European. Italia a decretat azi stare de urgență. Premierul Giuseppe Conte pregătește noi măsuri. Franța se mobilizează și se pregătește pentru o eventuală epidemie-conform noului ministru al sănătății Santé Olivier Véran.
4. În doar două săptămâni au fost confirmate peste 150 cazuri în 8 țări europene: 132 în Italia, 16 în Germania, 12 în Franța (dublu față de săptămâna precedentă), 9 în UK, Spania 2 și câte 1 caz în Belgia, Finlanda și Suedia. Li se adaugă cele 2 cazuri din Rusia dar probabil există deja și alte cazuri de infecție în Europa – conform anunțului Ministrului francez al Sanatatii.
5. Pericolul pentru România este cu atât mai mare pentru că pe de o parte există o importantă comunitate de cetățeni chinezi, dar și datorită numărului mare de români aflați acum chiar în zonele de risc din Italia (unde numărul cazurilor a crescut de aproape 40 de ori în doar o săptămână).
6. Sunt primele 4 decese și în Europa (3 Italia și 1 Franța).
7. La nivel global – e a treia situație de risc de pandemie.
8. 32 de țări sunt afectate.
9. Numărul cazurilor a crescut de peste 7000 ori și se apropie rapid de 80000 (78,817 de cazuri confirmate).
10. Îngrijorările sunt legate de riscul să genereze mutații – care să îi permită să se răspândească mai rapid și să devină mai periculos, de faptul că nu există tratament specific (doar încercări de combinare de antivirale) și nici vaccin.

B. Cum se transmite/manifestă:
1. Sursa – persoana infectată (simptomatică sau nu).
2. Transmiterea de la o persoană la alta se face:
a) în special pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) – prin picături mici de secreții nazale și faringiene (picături Flügge)
b) prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate urmat de atingerea ochilor, nasului sau a gurii
c) dar și pe cale digestivă – 10% din pacienți au diaree și greață cu 1-2 zile de instalarea sindromului pseudogripal
d) poate fi transmisă de la mamă la făt (pe 2 februarie copilul unei paciente de 30 ani infectate a fost confirmat cu coronavirus la doar 30 de ore după naștere).

3. Perioada medie de incubație este de 5,2-5,8 zile (între 2 și 12 zile, după unii CHIAR 24-27 de zile). Carantina 14 zile.

4. Simptomele sunt pseudogripale – includ febra și tulburările respiratorii.

Rețineți!!! Diagnosticul se face în context epidemiologic (călătorie recentă în zonele de risc/contact cu persoane infectate) alături de datele clinice (pseudogripal – ,,gripa chinezească”) și cele imagistice (infiltrat pulmonar bilateral) și de laborator (teste rapide).

C. Cum prevenim: 5 măsuri simple

1 Evitaţi contactul cu persoanele bolnave (nu călătoriți în zonele cu risc, evitaţi aglomeraţiile (unde există risc crescut de a intra în contact cu o persoană infectată, nu staţi lângă persoanele care tuşesc sau stranută, nu vizitaţi şi nu duceţi în colectivităţi persoanele bolnave).
2. Respectaţi regulile generale şi individuale de igienă: – utilizarea batistei şi spălatul pe mâini, acoperirea gurii și a nasului atunci când tuşim sau stranutăm, evitarea contaminării prin atingerea cu mâinile a ochilor sau a gurii, aerisirea zilnică a locuinţelor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-22 grade, precum şi igienizarea spaţiilor şi a suprafeţelor.

!!! Pe suprafețe (la temperatura camerei) rezistă între 2-5 zile (până la 9 zile), temperatura scăzută și umiditatea cresc durata de supraviețuire, dar soluțiile dezinfectante pe bază de alcool, peroxid de hidrogen sau hipoclorit de sodiu au efect virulicid (dacă sunt utilizate corect și în concentrații adecvate- reduc numărul de coronavirusuri infecțioase de la un milion la doar 100).

3. Spălaţi-vă cât mai des pe mâini cu apă şi săpun. Spălatul corect trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde, insistând pe pliurile şi spaţiile interdigitale, apoi uscaţi mâinile cu prosoape de hartie sau aer cald sau dacă nu sunteţi în apropierea apei puteţi utiliza, cu eficinţă mai redusă, un dezinfectant pe bază de alcool.

4.Nu temporizați consultul medical mai ales dacă vă încadrați în grupele cu risc (vărsta crescută, boli cronice pulmonare sau cardiace, deficiențe imune)

5. Evitaţi automedicaţia. Orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicilor de familie sau a specialiştilor.”