Dintr-o stea… / O poezie de Dorel Neamțu

Dintr-o stea din Carul Mare
Făcea MAMA mea ștergare
Și tăticu plug și grapă
Și-apoi coasă, și-apoi sapă

Semănau holde cu grâne
Și puneau pe masă, pâine
Și zburau din noapte-n noapte
Să culeagă fructe coapte.

Făceau casă din nuiele
Și-o acopereau cu stele
Și-o cărare dreptă, lină
Pe care mergeau la LUNĂ

Și în geam puneau o floare
Ce se-ntindea pân-la SOARE
O udau ziua cu lacrimi
Ușurând lui Iisus patimi

Au zidit apoi biserici
Pentru ei și pentru clerici
Și zilnic, mereu, mereu,
Se-ntâlneau cu DUMNEZEU.

Ne-au lăsat în suflet gândul
Să nu le-ncălcăm cuvântul
Pe la crucea lor să mergem
Cât prin viață noi mai trecem.