Stare de veghe / O poezie de Cecilia Gabriela Feier

luna adoarme

focul din sobă

nu mai scrie

pe perete

numai tabloul

veghează somnul dulce

oftează pădurea

din tablou

se aud vorbe

doar mesteacănul are ora

de povestit

e pregătit

să-mi mângâie

părul

cu o frunză poate

să străpungă întunericul

cine mai e treaz

să mă inchidă-n

metaforă