Două directive europene privind legislația muncii trebuie implementate în România, până la data de 1 august 2022.

Cele două directive care trebuie transpuse în legislația românească sunt 1.158/2019 și 1.152/2019. Prima directivă trebuie legiferată până pe 2 august iar cea de a doua are data limită 1 august 2022.

Pe lângă acordare de noi zile libere, directivele mai aduc și alte modificări

Una dintre acestea este in interdicția la tratamente nefavorabile în contextul aplicării drepturilor salariaților. Va fi interzis orice tratament nefavorabil aplicat salariaților în urma solicitării sau exercitării anumitor drepturi din Codul muncii, printre care se numără dreptul la salarizare, dreptul la repaus zilnic și săptămânal, dreptul la concediu de odihnă sau dreptul la negociere colectivă și individuală, prevedere care nu există în Codul muncii.

O altă prevedere din directive este despre obligația acordării de informații care trebuie furnizate candidaților și angajaților:

dacă munca este fără loc fix și se desfășoară în mai multe locuri, va trebui precizat dacă deplasarea persoanei între acestea este asigurată sau decontată de angajator;

referitor la salariu, va trebui menționată expres și metoda de plată;

în afară de durata normală a muncii, persoana va trebui informată despre condițiile de efectuare și de compensare a orelor suplimentare și, dacă e cazul, cum e organizată munca în schimburi;

în cazul perioadei de probă, va fi necesar să se precizeze și condițiile perioadei de probă, nu doar durata acesteia;

dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator;

precizarea avantajelor în bani sau în natură care vor fi acordate (de exemplu, asigurare medicală privată, contribuții suplimentare pentru o pensie facultativă/ocupațională);

dacă activitatea urmează să se desfășoare în străinătate, va trebui indicată și țara, pe lângă durata perioadei de muncă.

O altă prevedere nouă privește perioada de probă care va putea fi mai lungă dar numai în anumite situații speciale, precum 90 de zile pentru funcțiile de execuție și 120 de zile pentru funcții de conducere.

Se introduce și un nou drept pentru angajați în sensul că aceștia vor putea solicita de la angajator trecerea într-un post vacant mai previzibil dar numai în cazul în care are o vechime de minimum 6 luni la respectivul angajator. La o astfel de solicitare angajatorul va fi obligat să răspundă motivat, în scris, în 30 de zile de la primirea solicitării respective.

Directivele introduc și un nou concediu și anume concediul de îngrijitor, care va fi diferit de un alt concediu introdus recent în legislație pentru îngrijirea bolnavilor de cancer. Concediul nou, cu o durată maximă de cinci zile lucrătoare pe an, care se va acorda peste zilele de concediu de odihnă. Acest concediu trebuie acordat atunci când angajatul are de îngrijit o rudă bolnavă precum fiul, fiica, mama, tata soț, soția ori o persoană grav bolnavă cu care stă în aceeași locuință.

Alte zile libere vor fi acordate pentru urgențe în familie. Acest lucru înseamnă că salariatul va putea absenta 10 zile pe an pentru situații precum, accidente sau boli. Acest lucru va fi posibil numai în cazul în care angajatorul este informat în prealabil și numai dacă zilele respective se recuperează integral, prin acord comun.

O altă modificare prevede interdicția de concediere pentru exercitarea unor drepturi precum cele de solicitare a trecerii, după șase luni, pe un post vacant cu condiții mai bune, de a încheia mai multe contracte de muncă deodată sau în timpul în care este în concediu paternal, în concediu de îngrijitor sau absent pentru urgențe familiale.

O altă noutate va fi contractul de muncă pentru program imprevizibil. Pe lângă contractul individual de muncă cu fracțiune de normă, care deja există, o să apară contractul individual de muncă cu fracțiune de normă și program imprevizibil, care nu există acum, notează Avocatnet. Acesta va fi specific celor pentru care organizarea muncii este majoritar imprevizibilă. Totuși, regulile vor fi stabilite în avans de părți, salariatul urmând să aibă zile și ore de referință în care va putea munci la cererea prealabilă a angajatorului. Dacă angajatorul nu va respecta cerințele nou-impuse prin Codul muncii, salariatul va putea să refuze o sarcină de serviciu fără a risca ceva.

Și din nou vorbim despre concedii. Concedii precum concediul paternal, concediul de îngrijitor și absențele pentru urgențe familiale nu vor afecta durata concediului de odihnă.

Vor apărea noi reguli și pentru concediile paternale precum precizarea că acest concediu are o durată-standard de zece zile lucrătoare, iar angajatorii care refuză acordarea sa vor risca amenzi de până la 8.000 de lei.

Și formarea profesională este vizată pe modificări în sensul că atunci când acest lucru este inițiat de angajator se va efectua în timpul programului de lucru, atunci când este posibil.

Sursa – ziarulunirea.ro