Din palatul plin de visuri De la margine de gând Răsar lacrimi din abisuri Ce- s purtate de un vânt Și pe prispa TA de zâmbet Colorată- n patru zări TU săruți cu al TĂU cântec Glasul dulcei depărtări Și la geamul de la Soare Lași doar umbra TA să treacă Că un murmur de izvoare Unde cerbii se adapă Și la geamul de la Lună Se aprind iar ochii- TĂI Cântă liniștea străbună Înfloresc iar ochii mei Și la geamul dinspre ziuă O ICOANĂ de arată E o umbrăCItește mai departe