Metamorfoza / O poezie de Anca Ciolca

 
 

Metamorfoza / O poezie de Anca Ciolca

Obscur miraj, cu marginile ude din care nu revin nicicând de tot cu ce să-și desfrunzesc opacitatea când nici să-mi caut viața nu mai pot ? Cum să-ți absorb din curcubeie nude lichidul unei stele spre abis când umbra cabaretului din lună mă spulberă spre șoapta unui vis ? Din transcendența cărui val de ceară îmi ceri să-ți mai recit floarea de măr când nu mai ești decât o mostră rece și pescărușii-ți bântuie prin păr ? Și de voi curge mai spontan ca roua să mă desfaci de crisalidaCItește mai departe