„Dreptate” întinsă pe ani de zile

Dosare mai vechi de zece ani aşteaptă în sertarele Curţii de Apel Alba Iulia.
 Sute de dosare vechi de zece ani sau chiar şi mai bine aşteaptă încă o finalitate în birourile judecătorilor din întreaga ţară, relevă un raport al Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superitor al Magistraturii.
 646x404
 
Potrivit celui mai recent raport al Inspecţiei Judicare, care face referire la activităţile de control de anul trecut, se constată o tendinţă de creştere, la nivel naţional, a stocului de dosare care înregistrează o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 10 ani. Tendinţa de creştere este înregistrată prin comparaţie cu ultima raportare  – sfârşitul anului 2014, când se înregistrau 221 dosare mai vechi de 10 ani , prin raportare la perioada similară a anului trecut (semestrul I 2014) constatându-se menţinerea aceluiaşi număr de cauze mai vechi de 10 ani – 225 cauze. Astfel de cauze sunt şi la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia, de care aparţine şi judeţul Hunedoara. Raportul Inspecţiei Judiciare relevă faptul că la Curtea de Apel Alba Iulia sunt 8 dosare mai vechi de 10 ani, 3 penale şi 5 civile. Aceleaşi date indică faptul că în 2 dintre cazuri vechimea dosarelor este cuprinsă între 22 şi1 3 ani, 5 au o vechime cuprinsă între 13 şi 15 ani, iar unul depăşeşte 15 ani de când a ajuns pe rolul instanţei de judecată.
În cadrul activităţii Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, unul dintre domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul în anul 2015 este reprezentat de continuarea monitorizării dosarelor mai vechi de 10 ani aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Activitatea de monitorizare a dosarelor care înregistrează o vechime în sistemul judiciar mai mare de 10 ani a reprezentat o activitate cu caracter permanent a Inspecţiei Judiciare, desfăşurată începând cu anul 2012.
Pe de altă parte, avându-se în vedere rezultatul activităţii de monitorizare desfăşurată pe parcursul anilor 2013 şi 2014, Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători a apreciat că se impune continuarea acestei activităţi şi în anul 2015, iar acest lucru s-a impus, spun oficialii CSM, deoarece s-a constatat că monitorizarea desfăşurată de inspectori judiciari nu a avut efectele pozitive scontate, principalele concluzii desprinse la finalul anului 2014  fiind acelea că, pe parcursul anului 2014, comparativ cu anul 2013, s-a înregistrat o creştere semnificativă a dosarelor mai vechi de 10 ani (de la 127, la 221), precum şi creşterea semnificativă a numărului de dosare care înregistrau o durată foarte mare a procedurii judiciare (dacă în anul 2013 s-a reţinut existenţa doar a 3 dosare mai vechi de 17 ani, la finalul anului 2014 au fost identificate 11 astfel de dosare). De aceea, conform planului de activitate al Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr.82/2014 al Inspectorului-şef s-a stabilit continuarea activităţii de monitorizare a dosarelor care înregistrează o vechime în sistemul judiciar mai mare de 10 ani, calculată de la data primului act de sesizare a instanţei de judecată, activitate ce vizează toate curţile de apel şi instanţele arondate, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Întrucât nu există o modalitate de identificare a dosarelor care se încadrează în această categorie la nivelul Inspecţiei Judiciare (unele dosare sunt reînregistrate sub numere noi, iar pentru cauzele foarte vechi nici nu există menţiuni în sistemul Ecris anterioare anului 2005, iar aplicaţia Statis nu cuprinde încă informaţii în acest sens), verificările se efectuează în baza relaţiilor comunicate de conducerile judiciare ale instanţelor, situaţie în care exactitatea datelor statistice depinde de corectitudinea relaţiile raportate de instanţe”, se explică în documentul la care face referire.
 
Iar ca strategie de efectuare a activităţii de monitorizare a cauzelor mai vechi de 10 ani, la nivelul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători s-a adoptat aceeaşi modalitate de lucru ca şi în anii anteriori, respectiv repartizarea inspectorilor judiciari pe curţi de apel, realizarea activităţii de monitorizare la nivelul fiecărei curţi de apel şi apoi centralizarea acestora la nivel naţional. „Analiza datelor statistice relevă tendinţa de creştere, la nivel naţional, a stocului de dosare care înregistrează o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 10 ani, tendinţa de creştere fiind înregistrată prin comparaţie cu ultima raportare (sfârşitul anului 2014, când se înregistrau 221 dosare mai vechi de 10 ani), prin raportare la perioada similară a anului trecut (semestrul I 2014) constatându-se menţinerea aceluiaşi număr de cauze mai vechi de 10 ani – 225 cauze. Deşi creşterea constatată nu este semnificativă şi se justifică, parţial, prin faptul că unele dosare au înregistrat între timp o durată a procedurii mai mare de 10 ani, privind în ansamblu evoluţia stocului de dosare din această categorie aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu se poate considera că activitatea de monitorizare a avut efectele urmărite”, se mai spune în raportul Inspecţiei Judiciare.
Per ansamblu, din cele 225 dosare mai vechi de 10 ani la nivelul întregii ţări, 212 dosare sunt cauze civile şi 13 dosare sunt cauze penale mai vechi de 10 ani. În ceea ce priveşte vechimea acestor dosare, aproape 43% au o vechime între 11-13 ani, 28% au o vechime între 10-11 ani, 14% au o vechime între 13-15 ani, 12% au o vechime între 15-20 ani şi 1,7% au o vechime mai mare de 20 ani. De precizat că 9 curţi de apel au înregistrat, într-un interval de 6 luni, creşterea numărului de cauze mai vechi de 10 ani, printre care şi Curtea de Apel Alba Iulia.
 
Care sunt motivele
 
O procedură judiciară mai mare de 10 ani de zile, calculată de la data primei sesizări a instanţei de judecată, nu poate fi apreciată ca asigurând dreptul la un proces echitabil al părţilor, spun reprezentanţii Inspecţiei Judiciare, care sunt de părere că aceste cauze ar trebui să beneficieze de atenţia sporită a judecătorilor pentru acordarea unor termene scurte şi dispunerea tuturor măsurilor procedurale care ar putea contribui la accelerarea judecăţii. De precizat că multe din aceste dosare au fost preluate de judecătorul actual de puţin timp, iar analiza măsurilor dispuse pentru accelerarea judecăţii, din perspectivă disciplinară, poate fi efectuată doar în intervalul ultimilor 2 ani şi s-a constatat că, în general, judecătorii de caz au dispus în acest interval măsuri adecvate, astfel că nu au fost identificate decât în puţine situaţii indicii de tergiversare a judecăţii. Din această perspectivă mai este de subliniat şi aspectul că nu orice nerespectare a dispoziţiilor legale ce asigură soluţionarea cu celeritate a cauzei poate fi constitui o tergiversare a judecăţii, fiind necesar ca nerespectarea normelor legale să aibă un anumit caracter de gravitate, raportat la durata de amânare determinată, precum şi un caracter repetat. Trebuie menţionat că, din analiza punctuală a dosarelor a rezultat că, pe lângă o serie de cauze obiective care au condus la temporizarea procedurilor judiciare, se întâlnesc şi cauze subiective care au determinat acest rezultat.
[slideshow_deploy id=’24093′]