Scrie corect
Sărbătoarea Marii Uniri la Biblioteca județeană „Ovid Densușianu”
Apropierea zilei de 1 Decembrie îi strânge an de an laolaltă pe prietenii Bibliotecii care, în număr mare, iau parte la o activitate devenită tradițională, dedicată sărbătoririi Marii Uniri. Și în acets an, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a dedicat Zilei Naţionale a României o activitate cultural-educativă menită să cinstească cea mai mare sărbătoare a poporului român. Aceasta a avut loc joi, 28 noiembrie 2024, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în cadrul căreia s-a făcut o amplăCItește mai departe
O grădiniță modernă, consum redus de energie și mai puțină poluare – investiții cu finanțare europeană în Municipiul Lupeni
Un consum redus de energie, mai puține emisii poluante, confort termic sporit și condiții mai bune pentru copiii care frecventează Grădinița „Lumea Copiilor” din Municipiul Lupeni, județul Hunedoara. Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest și Primăria Lupeni au semnat, ieri, 27 noiembrie, contractul de finanțare pentru proiectul de eficientizare energetică a Grădiniței „Lumea Copiilor”, o investiție în valoare totală de 8,35 milioane lei. Proiectul va fi implementat prin Programul Regional Vest 2021-2027, componenta dedicată eficientizării energetice a clădirilor publice, apelul destinat microregiunii ITI Valea Jiului. Clădirea unității de învățământ preșcolarCItește mai departe
„Petroșani 100” și viziunea elevilor asupra orașului în 100 de desene
Viziunea elevilor din învățământul gimnazial și liceal asupra orașului lor a constituit tema unui inedit proiect derulat la Petroșani de administrația publică locală în seria evenimentelor publice dedicate aniversării celor 100 de ani de la declararea ca oraș a „Capitalei” Văii Jiului. Într-o fericită coincidență, 100 de desene realizate de 100 de elevi din cadrul Liceului Tehnologic „Dimitrie Leonida”, Colegiului Național de Informatică „Carmen Sylva”, Colegiului Economic „Hermes”, Colegiului Național „Mihai Eminescu”, precum și ai Școlii gimnaziale nr 2, Școlii gimnaziale „Carmen Sylva”, Școlii gimnaziale nr. 7, Școlii gimnaziale „I.G.CItește mai departe
Ziua Națională, sărbătorită cu pasiune și tradiție de elevii de la Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” din Petroșani
Într-o atmosferă plină de entuziasm, elevii Liceului Tehnologic „Dimitrie Leonida” din municipiul Petroșani au sărbătorit astăzi, în avans, dar cu aceeași firească emoție, Ziua Națională a României, aducând în centrul atenției bogăția tradițiilor și culturii din diverse colțuri ale țării. Evenimentul, desfășurat în spațiul generos al Bibliotecii școlare, a constituit un adevărat omagiu adus identității naționale, reușind să unească generații și să ofere o lecție de istorie vie și emoționantă. Reprezentanții fiecărei zone istorice reprezentate de elevi – Oltenia, Bucovina, Basarabia, Maramureș, dar și Valea Jiului cunoscută mai nou șiCItește mai departe
Cum este corect – “(El poate) oferii/ ştii/ venii/ ocolii/ fii” sau “(El poate) oferi/ şti/ veni/ ocoli/ fi”
Verbele din titlul articolului aparţin conjugării a IV-a, adică se termină la infinitiv în –i (un singur i) : a oferi, a şti, a veni, a ocoli, a fi etc. Greşelile în ortografierea lor apar în cursul flexiunii, când se confunda formele de infinitiv, cu altele specifice diverselor moduri, timpuri, numere şi persoane. Mai exact, în structuri similare celor din titlu, când verbele în discuţie apar după alte forme verbale, se utilizează infinitivul, deci se vor scrie corect cu un singur –i : El poate oferi cadouri celor prezenţi/ E frumos a oferi cadouri/ Ea poate şti adevărul/ Noi putem veni la sfârşitul săptămânii/ Voi puteţi ocoli lucrurile neconvenabile/ ElCItește mai departe
Cum este corect – de-alungul/ dealungul/ de-a lungul ?
Structura din titlul articolului, din punct de vedere morfologic, poate avea valoarea unei locuţiuni adverbiale sau a uneia prepoziţionale. În orice situaţie, aceasta se scrie corect : de-a lungul (cu cratimă intre de şi a, iar lungul, alt cuvânt) : Am mers de-a lungul râului/ De-a lungul timpului s-au petrecut multe evenimente/ Am cutreierat tara de-a lungul şi de-a latul etc. Aceeaşi ortografiere este valabilă şi în cazul altor locuţiuni cu o structură similară : de-a latul, de-a dura, de-a dreptul, de-a curmezişul, de-a buşilea, de-a berbeleacul, de-a prinselea, de-a puia-gaia, de-a pururi/CItește mai departe
12 cuvinte pe care românii le pronunță greșit. Vezi dacă și tu le greșești!
Deşi ne străduim să vorbim corect româneşte, sunt cuvinte pe care le folosim greşit zi de zi, iar asta pentru că le-am auzit în forma lor greşită de fiecare dată: de la părinţi, profesori, prieteni, radio sau TV. Unele dintre cuvintele folosite greşit în comunicare sunt folosite astfel din ignoranță, obișnuință sau pur și simplu pentru că așa le-au învățat sau auzit de la alții. Repercursiune- forma corectă este “repercusiune, dar 90% dintre vorbitorii de limba română folosesc forma greșită care include un R în plus. Țigare – forma corectăCItește mai departe
Maxim sau maximum? Minim sau minimum?
Deși sună similar și au o semnificație asemănătoare, cuvintele „maxim” și „maximum”,nu sunt interschimbabile, deci nu pot fi folosite unul în locul altuia într-un enunț. Fiecare dintre ele are reguli specifice de utilizare. Povestea se repetă și în cazul cuplului „minim”-”minimum”. Astfel, putem zice și scrie „maxim”, atunci când cuvântul însoțește un substantiv, deci când îl folosim ca adjectiv ( spre exemplu, „ nivel maxim”). În această situație, adjectivul „maxim” are forme variabile (pentru că, precum orice alt adjectiv, se acordă cu substantivul pe care îl determină). Adică, avem „cotăCItește mai departe
Cum este corect – intrucat sau intru cat?
Intrucat si intru cat reprezinta un cuvant, respectiv o structura – ambele corecte – care se pronunta la fel (sunt omofone), dar se scriu diferit, in functie de contextul lingvistic in care sunt utilizate. Astfel, potrivit DEX (Dictionarul explicativ al limbii romane), intrucat (scris intr-un cuvant) poate avea diverse valori morfologice si sensuri : intrucat (conjunctie) – inseamna deoarece, fiindca, pentru ca : Intrucat a fost bolnav, a lipsit mai multe zile de la scoala/ Intrucat stiu ca nu a gresit, vreau sa il ajut/ Va reusi, intrucat are multa determinare inCItește mai departe
Cum este corect – “I-ţi spun vre-o două vorbe” sau “Îţi spun vreo două vorbe”?
Ortografierea structurilor din titlul articolului – i-ţi/îţi şi vre-o/vreo – nu ar trebui să ridice probleme pentru niciun vorbitor de limba română, având în vedere că sunt legate de noţiuni lingvistice elementare, pe care le învaţă orice elev, încă din clasele primare. Cu toate acestea, în diverse situaţii de comunicare scrisă, inclusiv pe internet, mulţi ignoră regulile şi utilizează cratima exact atunci când nu ar fi cazul. Mai clar, întotdeauna, îţi şi vreo se scriu într-un cuvânt. Îţi este forma neaccentuată de dativ a pronumelui personal de persoana a douaCItește mai departe
Cum este corect: bun simț sau bun-simț?
Și „bun simț”, și „bun-simț” sunt corecte, însă ele au sens diferit. Astfel, în funcție de ce vrem să transmitem, scriem sintagma cu sau fără cratimă. Scris cu cratimă, „bun-simț” este un substantiv compus (căci este format prin alăturarea a două cuvinte) și are sensul de “decență”. În această situație, cuvântul va fi folosit ca un tot-unitar și la celelalte forme flexionare. Astfel, vom spune “bunul-simț” sau “bunului-simț”. De cealaltă parte, atunci când folosim sintagma “bun simț” fără cratimă, nu mai vorbim de un substantiv compus, în care două cuvinteCItește mai departe
PAŞTE sau PAŞTI. Cum este corect?
Paşte sau Paşti? Cum e corect? Regretatul lingvist George Pruteanu ne scoate din această dilemă. „Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”). La plural, acest cuvînt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte:CItește mai departe
Când se scrie ”demult”/ ”de mult” ?
Treaba aceea cu buturugă mică ce răstoarnă carul mare se aplică foarte bine și la capitolul gramatică. Deși relativ mică, diferenta dintre cuvintele propuse în titlu este chiar cheia scrierii lor corecte. Să le luăm pe rând: DEMULT = adverb, cu sensul de „odinioară, cu mult timp înainte, de multă vreme, cândva”. Mai demult = odinioară De demult = din trecut, de altădată Răspunde la întrebarea „când?”. Exemple: Demult, teritoriul țării noastre era locuit de daci. Demult, era un împărat care avea trei fiice. DE MULT – locuțiune adverbială alcătuităCItește mai departe
SCRIE CORECT/ Aveți grijă la gen: eu însumi vs. eu însămi !
Pronumele de întărire pune multe probleme vorbitorilor de limba română. Auzim des “eu însumi” spus de femei, dar și bărbați care sfătuiesc o persoană de sex feminin “trebuie să fii tu însuți”. Am pregătit un articol în care trecem în revista toate formele sale și regulile de folosire ale pronumelor de întărire pentru a evita astfel de greșeli pe viitor. Pronumele de întărire este pronumele care insistă, subliniază numele obiectului pe care îl înlocuiește. În limba actuală, pronumele de întărire funcționează numai ca adjectiv, determinând un substantiv sau un pronume:CItește mai departe
Cum este corect – amoral sau imoral?
În limba română, categoria antonimelor formate cu prefixele a- şi i- este foarte bogată: normal – anormal, simetric – asimetric, tipic – atipic, sexuat – asexuat, sincron – asincron, legal – ilegal, remediabil – iremediabil, respirabil – irespirabil, responsabil – iresponsabil etc. În cazul cuvântului moral, derivarea cu prefixele a- şi i- conduce la obţinerea a două cuvinte – amoral şi imoral (după modelul cuvintelor franţuzeşti, immoral şi amoral) – ambele corecte, dar cu sensuri diferite. Imoral este antonimul lui moral şi înseamnă: care este contrar moralei, care calcă principiile ei,CItește mai departe
Este corect – “Mă doare amigdalita/apendicita”?
Exprimări de felul celor din titlul articolului – “Mă doare amigdalita/apendicita” – se pot auzi frecvent. Amigdalita (cu forma de plural amigdalite) este o boală manifestată prin inflamarea (acută sau cronică) a amigdalelor – din fr. amygdalite (DEX), iar amigdala(plural amigdale) denumeşte fiecare dintre cele două glande de natură limfatică, situate de o parte şi de alta a omuşorului – din fr.amygdale. Apendicita este o boală care constă în inflamarea acută sau cronică a apendicelui şi care se manifestă de obicei prin crize dureroase – din fr. appendicite, iar apendicele este o prelungire a tubuluiCItește mai departe
Cum se scrie corect ? ”Se înșeală” sau ”se înșală” ?
Conjugarea verbului „ a înșela” prezintă câteva particularități, care pot genera greșeli de exprimare pentru vorbitorii de limba română. Deși este corect să spunem și să scriem: eu înșel tu înșeli noi înșelăm voi înșelați, la persoana a treia singular și plural (el, ea, ei, ele), forma „înșeală” este greșită. La conjugarea pentru el, ea, ei sau ele, forma corectă este „înșală”. Modificarea apare din cauza unei reguli fonetice a limbii române care statuează că verbele de conjugarea I cu radical terminat în „ș” sau „j” se scriu și seCItește mai departe
Cum este corect – mânuşă sau mănuşă?
E uşor de sesizat faptul că, în limbajul curent, cele două variante ale substantivului din titlul articolului – mânuşă/mănuşă – sunt folosite frecvent, opţiunile pentru o formă sau alta fiind justificate în diverse feluri, după criterii mai mult sau mai puţin lingvistice. Cei care spun şi scriu mânuşă se gândesc, probabil, că este vorba de un derivat de la mână şi atunci aşa ar trebui să se spună – mânuşă. În plus, dicţionarele mai vechi recomandau, în mare parte, această formă. Mănuşă – căci aceasta este forma corectă – este,CItește mai departe
Care este forma corectă de feminin – eschimoasă sau eschimosă, stomatoloagă sau stomatologă, filoloagă sau filologă, patrioată sau patriotă?
Substantivele din titlul articolului – eschimos, stomatolog, filolog, patriot – deşi din zone semantice diferite, au în comun modalitatea de formare a femininului (singular şi plural). În limba română, pentru a exprima diferenţa de sex, la oameni şi la animale, există două modalităţi: 1. întrebuinţarea unor cuvinte diferite pentru fiecare dintre cele două fiinţe de sex opus: femeie – bărbat, frate – soră, unchi – mătuşă, bou – vacă etc.; 2. crearea de cuvinte noi, pentru feminin, cu ajutorul unor sufixe adăugate formelor de masculin (şi invers, sufixe adăugate formelorCItește mai departe
CÂND SE SCRIE CU CRATIMĂ? (DEA / DE-A)
“Dea” se scrie legat când este verb (de la “a da”) la persoana a III-a. Exemple : Ei o să dea de veste când vin / Să dea Dumnezeu să ai dreptate / A trecut pe la noi ca să ne dea de veste că Ioana se întorce mâine în oraș. ”De-a” prep. (în loc. adv., inclusiv cele cu nume de jocuri, totdeauna; în construcții infinitivale numai în tempo rapid) Exemple : de-a v-aţi ascunselea – loc. adv. /de-a azvârlita – loc. adv./de-a baba gaia – loc. adv./de-a baba oarba – loc. adv./de-a berbeleaculCItește mai departe
Cum este corect – “I-ţi spun vre-o două vorbe” sau “Îţi spun vreo două vorbe”?
Ortografierea structurilor din titlul articolului – i-ţi/îţi şi vre-o/vreo – nu ar trebui să ridice probleme pentru niciun vorbitor de limba română, având în vedere că sunt legate de noţiuni lingvistice elementare, pe care le învaţă orice elev, încă din clasele primare. Cu toate acestea, în diverse situaţii de comunicare scrisă, inclusiv pe internet, mulţi ignoră regulile şi utilizează cratima exact atunci când nu ar fi cazul. Mai clar, întotdeauna, îţi şi vreo se scriu într-un cuvânt. Îţi este forma neaccentuată de dativ a pronumelui personal de persoana a douaCItește mai departe
Cum se exprimă corect data – doi/doisprezece/douăzeci şi doi ianuarie/februarie etc. sau două/douăsprezece/douăzeci şi două ianuarie/februarie etc.?
Întrebarea din titlul articolului – Cum se exprimă corect data – doi/doisprezece/douăzeci şi doi ianuarie/februarie etc. sau două/douăsprezeceze/douăzeci şi două ianuarie/februarie etc.? – vizează, după cum se observă imediat, modalitatea de exprimare a datei, în privinţa căreia regulile s-au mai schimbat de-a lungul timpului. Multă vreme, regula a fost următoarea: la indicarea datei, în cazul numeralelor care au forme diferite pentru masculin şi feminin, se va folosi forma de feminin –două/douăsprezece/douăzeci şi două ianurie/februarie/martie etc., deoarece se considera (un adevăr evident, de altfel) că structura din care derivă aceste formulăriCItește mai departe
Cum este corect – eu vroiam/eu voiam/eu vream?
Competitia » dintre vroiam/voiam/vream intra in categoria problemelor controversate de utilizare a limbii romane, situatie generata de tendinta de generalizare a unei forme (vroiam) pe care specialistii o considera ca fiind neliterara (nerecomandata), in timp ce vorbitorii o « simt » ca « mai fireasca ». Mai exact, in limba romana, exista doua verbe – a vrea si a voi – apropiate ca sonoritate, primul mostenit din limba latina, cel de-al doilea avandu-si etimologia in limba slava si fiind perceput ca varianta usor invechita. Verbul a vrea, cu valoare de verb predicativ, are, la modul indicativ,CItește mai departe
Cum este corect: „Imi cer scuze” sau „va cer scuze”?
Este un fapt evident ca « sanatatea » unei limbi, care este un sistem dinamic, deschis, asemenea societatilor in cadrul carora functioneaza, depinde de gradul de instructie a indivizilor care o vorbesc si trebuie permanent cultivata. Conservarea unei limbi, pe de o parte, si dezvoltarea ei, pe de alta, inseamna respectarea regulilor in virtutea carora functioneaza, dar si doza necesara de creativitate, originalitate, nuantare, in utilizarea ei, evitarea structurilor stereotipe (atunci cand nu sunt absolut necesare), cat si a « limbajului de lemn ». Ne propunem ca, printr-o serie de articole, saCItește mai departe
Cum este corect – nostri sau nostrii ?
Sunt numeroase situatii in limba romana cand scrierea cu un i sau cu doi devine o adevarata problema pentru cei care nu stapanesc regulile gramaticale sau care nu si-au insusit, la timpul potrivit, normele scrierii corecte. Al nostru/al vostru reprezinta forme de singular ale pronumelui posesiv, care, atunci cand insoteste un substantiv, acordandu-se cu acesta, devine adjectiv pronominal posesiv. Exemplu : Pamantul este al nostru (pronume posesiv)/ Prietenul nostru intarzie (adjectiv pronominal posesiv). Formele de plural corespunzatoare se formeaza cu ajutorul desinentei –i (un element morfologic, care, in flexiunea posesivului, adaugatCItește mai departe
Care este pluralul corect al substantivului “defileu” – defileie/defilee sau defileuri?
Substantivul defileu, cu sensul de vale transversală îngustă, adâncă și lungă, cu versanți abrupți, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase (DEX), este un împrumut din limba franceză (fr.défilé). În limba română, substantivele neutre terminate la nominativ singular în diftongul -eu, se împart în trei categorii, din punctul de vedere al formelor de plural: substantive din fondul lexical vechi (puţine la număr), care formează pluralul nearticulat în -ie: curcubeu – curcubeie, heleşteu – heleşteie, zmeu – zmeie, jujeu – jujeie etc. substantive împrumutate din alte limbi, care fac pluralulCItește mai departe
Cum este corect – creind, agreind sau creând, agreând?
Formele din titlul articolului se referă la gerunziul verbelor a crea şi a agrea (scrise la infinitiv, adică forma de dicţionar, cu un singur e). Gerunziul, usor de recunoscut dupa terminatie, este un mod nepersonal şi nepredicativ (nu are valoare de predicat), care se formează prin adăugarea sufixului gramatical – ind sau –ând, exprimând o acţiune în desfăşurare, legată de acţiunea unui verb la un mod personal. Trebuie ştiut că formele corecte de gerunziu ale acestor verbe sunt: creând şi agreând (cu –â– şi, evident, cu un e). De asemenea,CItește mai departe
Cum este corect – trăznet, a plezni, a trozni, căznicie etc. sau trăsnet, a plesni, a trosni, căsnicie etc.?
Dacă, în limbajul oral, diferenţa dintre variantele cuvintelor din titlul articolului – trăznet, a plezni, a trozni, căznicie etc./trăsnet, a plesni, a trosni, căsnicie etc. – este mai puţin sesizabilă, în scris este necesară cunoaşterea exactă a formelor corecte. Există, pe internet, nenumărate exemple care demonstrează ignorarea regulilor şi în cazul acestor cuvinte. Iată câteva exemple: “Adăpostirea de furtună şi trăznet” (valceaturistica.org), “trăznet.ro este magazinul online pentru produse şi servicii legate de aviaţie şi de zbor”, “Obiceiul de a trozni încheieturile degetelor sau alte articulaţii ale oaselor este destul deCItește mai departe
Cum este corect – dezinsecţie sau dezinfecţie?
Cele două cuvinte din titlul articolului – dezinsecţie, dezinfecţie – sunt împrumuturi din limba franceză (fr. desinsection, respectiv fr.desinfection), ambele corecte, foarte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens, adică paronime. Dezinsecţie, potrivit definiţiei de dicţionar, înseamnă: distrugere a insectelor parazite (transmițătoare de boli) aflate în mediul uman; operație de distrugere a insectelor dăunătoare cu ajutorul unui insecticid (DEX), iar dezinfecţie/dezinfectare: acțiunea de a dezinfecta și rezultatul ei; operație de distrugere a microbilor sau a paraziților animali și vegetali; a distruge germeniiCItește mai departe
Cum este corect – creiaza/creaza/creeaza?
La unele verbe regulate, imprumutate, in limba romana, din franceza, cum este si verbul a crea (fr. „creer”, etimonul latin fiind „creare”), terminatia la modul infinitiv este –a, deosebindu-se de alte verbe de conjugarea intai prin faptul ca au radacina terminata in vocala –e. O astfel de terminatie este nespecifica limbii romane, care, de obicei, intre doua vocale dezvolta un sunet cu rol de tranzitie, ca in a incheia, a incleia etc., motiv pentru care multi cred ca forma corecta (chiar la infinitiv) ar fi a creia si folosesc siCItește mai departe
Cum este corect – vise sau visuri?
Mulţi vorbitori de limba română ezită când este vorba de a alege, pentru diverse contexte, una dintre formele de plural ale substantivului vis – vise sau visuri? Internetul, de asemenea, abundă in formulări care trădează utilizarea “la întâmplare”a uneia sau alteia dintre variante: “De-a lungul istoriei, în multe culturi, visurile au fost atribuite supranaturalului. Unii sunt de părere că lumea onirică este la fel de reală ca şi lumea conştientului” (wol.jw.org), “Am de mai bine de trei ani coșmaruri legate de apă… De multeCItește mai departe
Cum este corect – văratec sau văratic?
Adjectivul din titlul articolului, care înseamnă de vară, specific verii; (Despre plante, fructe etc.) Care se dezvoltă, se coace vara; timpuriu, poate fi auzit, în limbajul curent, în ambele variante, cam cu aceeaşi frecvenţă – văratec şi văratic – dar numai una dintre ele este corectă. Trebuie ştiut că singura formă corectă este văratic (văratică/văratici/văratice). Văratic, ca substantiv, are sensul de loc unde sunt duse vara oile la păşunat, dar această întrebuinţare substantivală este mai rară. În mod similar, şi alte adjective obţinute prinCItește mai departe
Cum este corect – amoral sau imoral?
În limba română, categoria antonimelor formate cu prefixele a- şi i- este foarte bogată: normal – anormal, simetric – asimetric, tipic – atipic, sexuat – asexuat, sincron – asincron, legal – ilegal, remediabil – iremediabil, respirabil – irespirabil, responsabil – iresponsabiletc. În cazul cuvântului moral, derivarea cu prefixele a- şi i- conduce la obţinerea a două cuvinte – amoral şi imoral (după modelul cuvintelor franţuzeşti, immoral şi amoral) – ambele corecte, dar cu sensuri diferite. Imoral este antonimul lui moral şi înseamnă: careCItește mai departe
Cum este corect – a releva sau a revela?
Probabil că cei mai mulţi vorbitori de limba română ştiu sau intuiesc faptul că a releva şi a revela sunt două verbe diferite (deci ambele corecte), foarte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles, adică fac parte din categoria paronimelor, ceea ce creează uneori confuzii, fiind utilizate în contexte nepotrivite. A releva este un împrumut din limba franceză (fr. relever) şi are sensul: a pune în lumină, a scoate în relief; a evidenția, a remarca, a sublinia (DEX). A (se) revela (din fr.CItește mai departe
Cand se scrie corect cu doi de „i” ? ( Fi/ Fii/ Fiii )
1) “A fi” se scrie cu doi de “i” doar la modurile imperativ , conjunctiv şi viitor popular, persoana a II-a, numărul singular: Fii atent! / Tu să fii atent. / Tu o să fii atent. În celelalte situaţii (imperativ negativ/ condiţional / viitor) se scrie cu un singur “i”: Nu fi atent! / Eu aş fi atent, Tu ai fi atent etc. / Eu voi fi atent, Tu vei fi atent etc. 2) “Fiu” se scrie cu doi de “i”CItește mai departe
Cum este corect, “a-ţi” sau “aţi” ?
Cum se scrie corect “a-ţi” sau “aţi” ? În ce fel de situaţii trebuie scris împreună şi în care dintre situaţii trebuie scris despărţit prin cratimă (liniuţă) “-” ? “Aţi” se scrie fără cratimă (liniuţă), atunci când ajută la formarea timpului perfect compus (timp trecut) la persoană a II-a plural, ca de exemplu: Voi aţi plecat, Voi aţi dansat, Voi aţi dormit, Voi aţi ştiut, etc … A-ţi se scrie despărţit cu cratimă (liniuţă), atunci când “ţi” are funcţie de pronume, adică atunci când înseamnă “ţie“. Exemplu: A-ţi face ţieCItește mai departe
Cum este corect: Fiindcă, fiind că, fincă sau fiincă?
Cei patru termeni (fiindcă, fiind că, fincă, fiincă) pun probleme multora, fiindcă în vorbire există tendinţa de excludere a consoanei „d”. Rezultă, astfel, cuvântul fiin’că, unde „d” a fost înlocuit de apostrof. Ultimele două variante din titlu – fincă şi fiincă – nu sunt corecte şi nu există în limba română. Să vedem acum în ce situaţii scriem fiindcă şi când scriem fiind că. Exemple de propoziţii cu fiindcă / fiind că / fiin’că Fiindcă nu venise autobuzul, m-am suit în tramvai. DatCItește mai departe
Cum este corect – plover, plovăr, pulovăr sau pulover?
Probabil că mulţi dintre noi am auzit, în limbajul curent, variantele substantivului din titlul articolului şi este firesc să ne întrebăm, atunci când unele forme sunt folosite cu o anume frecvenţă, care este cea corectă – plover, plovăr, pulovăr sau pulover? Potrivit DEX (Dicţionarul explicativ al limbii române) şi DOOM (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), singura formă corectă a acestui cuvânt este pulover, un împrumut din limba engleză – engl. pull-over – cu sensul:CItește mai departe
Cum se scrie corect: „să aibă” sau „să aibe”?
să aibă, nu să aibe a avea – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a deține, a poseda Conjugare: Conjunctiv prezent eu să am tu să ai el/ea să aibă noi să avem voi să aveți ei/ele să aibă Exemplu: Băieții și-ar dori să aibă timp pentru alergat seara în parc. GREȘIT!!! Băieții și-ar dori să aibe timp pentru alergat seara în parc. Cum se spune corect? a) Trebuie să aibă mereu dreptate b) Trebuie să aibe mereu dreptate RĂSPUNS CORECT: a) Trebuie să aibăCItește mai departe
Cum se scrie corect: VOIAM sau VROIAM?
Există verbul a voi, conjugat corect în forma voiam. Există verbul a vrea, conjugat corect în forma vream. Vroiam este o îmbinare incorectă a celor două de mai sus. Gresit Corect Vroiam să vă întreb nişte lucruri interesante. Voiam să vă întreb nişte lucruri interesante. De ce nu este corect? La modul indicativ, timpul imperfect, forma corectă a verbului a voi este fără „r”. Formele cu „r” apar prin contaminare cu verbul sinonim a vrea, conjugat astfel: vream, vreai etc. De cele mai multeCItește mai departe
GRAMATICĂ Originea şi sensul expresiei “Lacrimi de crocodil”
A vărsa lacrimi de crocodil/A plânge cu lacrimi de crocodil este o expresie care se foloseşte în aproape toate limbile, referindu-se la o durere făţarnică, la o suferinţă nesinceră, amăgitoare, manifestată cu scopul ipocrit de a păcăli, de a induce în eroare, de a stârni compasiunea cuiva, înşelându-l. Originea acestei expresii este foarte îndepărtată, regăsindu-se în unele legende din zona Nilului, în care se povesteşte că, în vremea în care crocodilii îşi năşteau şi creşteau puii, fioroasele vieţuitoare recurgeau la un vicleşug, pentru a găsi mai uşorCItește mai departe
Cum este corect – bacnotă sau bancnotă, îndemnizaţie sau indemnizaţie, runumeratie sau remuneraţie, ştat (de plată) sau stat (de plată)?
Cu cele câteva cuvinte din titlul articolului ne mutăm puţin în zona « banilor », având în vedere că sunt termeni peste care dăm vrând-nevrând şi este necesar să îi utilizăm în forma lor corectă (ca pe oricare alţii, de altfel). Se întâmplă frecvent să auzim forma greşită bacnotă, generată de faptul că se pronunţă mai uşor aşa, dar trebuie să ştim că singura formă corectă a acestui cuvânt este bancnotă (din franţuzescul bank-note şi germanul Banknote), cu pluralul bancnote. Indemnizaţie (din fr. indemnisation) se scrie şiCItește mai departe
Cum se scrie corect: într-adevăr sau întradevăr
Nu există cuvântul întradevăr, scris legat. Este format din două cuvinte: întru adevăr, în adevăr. Forma corecta este întotdeauna despărţită prin cratimă: într-adevăr. DEX: ADEVẮR, adevăruri, s. n. 1. Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate. ◊ Adevăr obiectiv = conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realității, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător. Adevăr relativ = reflectare justă, însă aproximativă, limitată a realității. ◊ Loc. adv. Într-adevărCItește mai departe
Cum este corect – online/on line/on-line, offline/off line/off-line?
Inevitabil, în această epocă în care internetul a devenit, pentru foarte mulţi, indispensabil, din diverse motive, s-a impus şi un limbaj adecvat, format, în mare parte, din cuvinte englezeşti, mai mult sau mai puţin adaptate specificului limbii române. În general, este vorba despre termeni deveniţi internaţionali, care se ortografiază ca în limba de provenienţă, şi pe care trebuie să ştim să-i scriem corect. Impresia unora ca, în mediul virtual, se poate scrie oricum, este, desigur, inadecvată, chiar descalificantă, având in vedere că limbajul este o formăCItește mai departe
Cum se scrie corect: întruna sau într-una
Ambele variante sunt corecte . Fiecare, însă, semnifică altceva. Să le luăm pe rând. Întruna, scris legat, înseamnă neîncetat, mereu, non-stop. Calculatorul merge întruna, adică e deschis tot timpul. Magazinul e deschis întruna, e non-stop. Plouă întruna de ieri, adică de ieri plouă încontinuu. Într-una, scris despărţit, înseamnă „în una”. Exemple: Într-una din zile, am să trec pe la tine. Adică, în una din zile. Nu are sens să spunem întruna din zile, adică mereu din zile. Alte exemple: într-una din cutii am pus actele, într-una dinCItește mai departe
Cum se scrie: Voiam sau vroiam?
Scurtă explicație asupra folosirii cuvintelor voiam și vroiam. În DEX (1998) este menționat verbul a vroi, sinonim cu a vrea. În DOOM (2005) forma a fost eliminată. Cum se scrie corect? Eu voiam eu voiesc, eu voiam, eu voisem tu voiești, tu voiai, tu voiseși el/ea voiește, el/ea voiau, el/ea voise noi voim, noi voiam, noi voiserăm voi voiți, voi voiați, voi voiserăți ei/ele voiesc, ei/ele voiau, ei/ele voiseră Eu vream eu vreau, eu vream, eu vrusesei tu vrei, tu vreai, tu vruseseși el/ea vrea, el/ea vrea, el/ea vrusese noiCItește mai departe