Momârlani, orășeni și turiști, în ie cu veselie, la „Nedeia de Sânziene”, sărbătoarea sărbătorilor de la Straja!

Momârlani, orășeni și turiști, în ie cu veselie, la „Nedeia de Sânziene”, sărbătoarea sărbătorilor de la Straja!

Cei care au avut inspirația de a urca anul acesta la ”Nedeia Sânzienelor” din Straja s-au putut bucura de o sărbătoare fără egal, pe o vreme dumnezeiască, într-o atmosferă absolut specială creată de tripla semnificație a zilei de 24 Iunie: cea a credinței (nașterea Sfântului Ioan Botezătorul), cea a portului popular românesc (Ziua Universală a Iei) și cea a tradițiilor moștenite (nedeia propriu zisă).

Eveniment tradițional în Ținutul Momârlanilor, Nedeia Sânzienelor a fost sărbătorită și în acest an așa cum se cuvine în stațiunea Straja din municipiul Lupeni, grație unui alt parteneriat reușit, realizat în acest scop, de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Lupeni și Societatea Comexim R Lupeni. Împreună, prin activitățile organizate sub genericul ”Nedeia Sânzienelor la Straja”, organizatorii au reușit să atragă în stațiune sute de localnici și turiști, iubitori ai portului popular și ai tradițiilor românești, a căror bună dispoziție a făcut ca muntele să vibreze de bucurie și voie bună. La invitația lansată de organizatori, cei mai mulți dintre aceștia au îmbrăcat cu mândrie, pentru acest eveniment, care marchează la nivel planetar ”Ziua Universală a Iei”, portul național al românilor.

Eveniment adânc înrădăcinat în timp, atestat documentar încă de acum mai bine de o jumătate de mileniu, dar în mod cert descinzând încă din vremurile străvechilor daci, serbarea câmpenească a ”Nedeii Sânzienelor” a fost reluată la Straja în urmă cu mai bine de 25 de ani în urmă de Emil Părău, recunoscut drept unul dintre promotorii turismului în această frumoasă zonă a țării, dar și energic și pasionat păstrător al tradițiilor autentice ale băștinașilor din frumoasa Țară a Momârlanilor. Demersului său i-au subscris, deja de ani buni, reprezentanții Primăriei și Consiliului local al municipiului Lupeni, dar și alți lideri ai comunității lupenene.

”Ne bucurăm că această sărbătoare tradițională se bucură, an de an, de succes și de apreciere din partea oamenilor care vin la Straja pentru a lua parte la această nedeie pe care încercăm să o organizăm după tipicul moștenirii culturale pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri. Îi felicit pe toți cei care au participat și în acest an la această nedeie, iar pe cei care au venit în straiele populare ale oamenilor acestor meleaguri îi asigur de toată admirația noastră, a tuturor”, a declarat Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni.

Drept mărturie că așa stau lucrurile în Ținutul Momârlanilor, un grup de momârlani din comunitățile rurale ale Iscroniului și Paroșeniului au urcat la nedeia din Straja, precum strămoșii lor odinioară, în căruțe trase de cai frumos împodobiți, în straie populare, cu boate în mâini și clop pe cap, în sunet de fluier și strigături de munte.

Nu a lipsit de la ”Nedeia Sânzienelor” din Straja nici anul acesta multașteptatul concurs cu cai, în care 19 ”Feți Frumoși” s-au întrecut, după datină, galopând în sus și-n jos călare pe roibi frumoși, asemeni strămoșilor, spre admirația tuturor. Ca la orice concurs, după reguli bine stabilite, a fost întocmită și o ierarhie, pe podiumul căreia s-au situat: Daniel Stanciu (Locul I), Flavius Solomon (Locul II), Darius Pavel (Locul III), urmați fiind de ceilalți flăcăi participanți la acest concurs, respectiv: Daniel Ferenczi, Florin Apostol, Andrei Ferenczi, Costel Nan, Ionuț Gherghe, Alin Dăi, Adrian Mihăilă, Valentin Ferenczi, Zoltan Vass, Mihai Gal, Sorin Covaci, Daniel Gal, Alin Udreoiu, Nelu Manea, Mihai Huza, Lucian Cojocaru.

Un premiu special le-a revenit și în acest an celor mai vârstnici participanți la nedeie, momârlan Petru Cioarcă în vârstă de 84 de ani și Toma Ianc, în vârstă de 93 de ani fiind acei spre care s-au îndreptat și aplauzele publicului.  ”Să ne bucurăm de nedeiea aceasta tot așa cum s-au bucurat zeci și sute de generații de oameni înaintea noastră și să ducem mai departe tradiția, din generație în generație, până în veacul vecilor, cu bucurie, cu drag și mereu cu voie bună!”, a spus Toma Ianc, cel mai în vârstă dintre participanții din acest an la Nedeia Sânzienelor.

Pentru cei care au vrut să sărbătorească anul acesta ”Nedeia Sînzienelor” la Straja, organizatorii au pregătit și un program folcloric de ținută, cu muzică de cea mai bună calitate, care i-a scos la joc pe mulți dintre participanți, încântați de vocea tinerilor artiști Natalia Brănișteanu, Răzvan Ionașc & Sofia Vlaicu, Sofia Sabău, Sofia Ababei, Carina Manolescu, Elisa Radu, Ana Cioarcă, Izabela Ianc, Daria Ghenea, de la Ansamblul folcloric de la Clubul Copiilor Valea Jiului (condus de prof. Simona Ionașc), dar și de prestația admirabilă a soliștilor Maria Rîpă și Roxana Iacobescu precum și al dansatorilor Ansamblului folcloric ”Mesagerii Iubirii” (condus de prof. Mariana Peptenaru), precum și de recitalul excepțional susținut de rapsodul de tezaul ai cântecului popular românesc Puiu Codreanu (împreună cu Formația Codruț) și de solista din Valea Jiului, Ionela Magyari.

”Așa păstrăm noi tradițiile din moși strămoși. Mai întâi, de dimineață, toată lumea a fost prezentă la slujba de la Schitul Straja, prilejuită de sărbătoarea creștină a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi ne-am bucurat de tradiționalul concurs de cai după care ne-am prins în joc și voie bună, zi de vară până-n seară. Nedeia de Sânziene a devenit ea însăși, prin reînvierea tradițiilor seculare ale zonei și prin evenimentele specifice pe care ne străduim să le organizăm cu acest prilej în Straja, un punct de reper pentru oamenii din comunitatea noastră și un punct de atracție pentru turiștii care vin, din ce în ce mai bine și din ce în ce mai mulți, să ne viziteze nu doar iarna, la schi, ci și vara, la astfel de momente foarte frumoase care constituie cu adevărat o carte de vizită a stațiunii și a oamenilor din Valea Jiului”, a concluzionat acest frumos eveniment, Emil Părău, omul care a reușit să reînnoade și această tradiție seculară în acest loc de poveste.