Strategie naţională pentru gestionarea siturilor contaminate

        Guvernul a aprobat Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, a căror aplicare are în vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului și a apelor subterane, precum și a riscurilor provocate de acestea pentru sănătatea umană și pentru mediu. De precizat că judeţul Hunedoara se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul siturilor contaminate.

halda

Stategia aprobată de Guvern constituie punctul de plecare pentru viitoare inițiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate, spun oficialii guvernamentali. Strategia își propune să stabilească liniile de acțiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare și a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum și a modului de implementare a acțiunilor corective și, ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, până la sfârșitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionării siturilor contaminate; pe termen mediu, până în 2020, strategia își propune să rezolve problema siturilor contaminate ce necesită acțiune urgentă, iar pe termen lung, până în 2050, finalizarea acțiunii. Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potențial contaminate. Acestea reprezintă zone în care s-au desfășurat în principal activități din industria minieră și metalurgică, unde procesarea și depozitarea deșeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare și de la haldele de steril, precum și de la instalațiile de prelucrare. De asemenea, industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice și fabrici de medicamente, abandonate sau desfășurând încă activități, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracție) la cele mari și complexe (rafinării sau instalații mari de depozitare – distribuție a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariției acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conțin substanțe periculoase. În plus, alte activități industriale la scară mare și la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deșeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activități de transport, au afectat semnificativ mediul, au precizat reprezentanţii Executivului.  O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate după anul 1990, altele sunt complexe operaționale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unități miniere etc.), dar există și situri orfane/abandonate, fără proprietari legali.

 

Câte situri contaminate avem

 Inventarul național al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a fost actualizat în luna noiembrie 2013, iar pe baza datelor obținute de la autoritățile publice locale s-a constatat un total de 1183 de situri potențial contaminate, județele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeș (111) și Maramureș (109). Numărul de situri contaminate a înregistrat un total de 210, cele mai afectate județe fiind Hunedoara și Caraș-Severin. Obiectivul general al strategiei este acela de a proteja sănătatea umană și mediul înconjurător în egală măsură, mai spun reprezentanţii Guvernului. Obiectivele specifice de mediu au în vedere reducerea suprafeței ocupate de siturile contaminate, precum și îmbunătățirea calității factorilor de mediu. „În ceea ce privește obiectivele specifice socio-economice, remedierea siturilor contaminate va oferi posibilitatea utilizării ulterioare a acestor terenuri, resursele de apă și cele alimentare vor fi protejate, iar circuitul agricol și silvic va putea fi dezvoltat. Un alt aspect pozitiv al implementării acestei strategii este impactul economico-social: mediul de afaceri va fi stimulat în direcţia dezvoltării pieței serviciilor. Totodată, vor fi create oportunități pentru apariția unor noi locuri de muncă și premizele pentru dezvoltarea pieței imobiliare în zonele regenerate. Principiile aflate la baza strategiei includ principiul ”poluatorul plătește”, care prevede necesitatea cadrului legislativ și economic conform căruia daunele aferente trebuie suportate de cei care au cauzat poluarea, și principiul subsidiarității, care impune rezolvarea problemelor la nivelul celui  care deține cele mai multe cunoștințe despre domeniul în cauză. Progamul se desfășoară în conformitate cu normele Uniunii Europene și va asigura un tratament egal, astfel încât va fi luată în considerare contribuția privind poluarea a fiecărui proprietar al sitului contaminat sau potențial contaminat. În plus, prin repartizarea sarcinilor, acestea vor fi trasate nivelurilor competente din cadrul organizațiilor implicate, iar prin judecata uniformă este vizată evaluarea similară a cazurilor asemănătoare, utilizând metode și criterii standardizate. În final, ultimele două principii ce fundamentează strategia sunt abordarea pe baza riscului, precum și revizuirea repetată a deciziilor”, se arată într-un comunicat oficial.

Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor și remedierea celor 1.183 de situri potențial contaminate se ridică la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea de fonduri structurale UE, prin finanțare de stat, dar și prin finanțări externe și investiții din sectorul privat.  Acest program a fost elaborat în conformitate cu angajamentul României privind condiționalitatea impusă de Comisia Europeană pentru pregătirea și selectarea proiectelor ce vor fi co-finanțate din fondurile structurale UE pentru exercițiul financiar 2014-2020, așa cum sunt obiectivele specifice menționate în Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Astfel, în următorii ani, Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea Situilor Contaminate va finanța proiectele de remediere a siturilor contaminate strict prin intermediul acestui program, fără a aduce modificări ale cheltuielilor bugetare.

[slideshow_deploy id=’13836′]



(Următoarea știre) »