Complexul Energetic Hunedoara, studiu de caz pentru raportul Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei este de părere că, dacă activitatea CEH ar înceta, județul Hunedoara ar avea de suferit din punct de vedere economic și social. În plus, oamenii ar rămâne fără căldură în case.
54f46d52682ccfa3a129bc2b
 
În Raportul de activitate pentru anul 2015 al Consiliului Concurenței, un capitol important îl constituie domeniul ajutorului de stat. Studiu de caz pentru Consiliul Concurenţei a fost ajutorul de stat individual acordat Complexului Energetic Hunedoara, dar şi banii primiţi pentru închiderea minelor neviabile
 
Un sector important vizat de Consiliul Concurenţei în anul 2015 a fost cel al energiei, respectiv domeniul ajutorului de stat, se arată în raportul CC pe anul 2015, în care se subliniază că închiderea Complexului Energetic Hunedoara ar putea torpila economia acestui judeţ, cu consecinţe serioase în plan social.
Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au precizat că, în urma analizelor efectuate, au fost transmise Comisiei Europene notificările privind modificarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive şi privind ajutorul de stat individual de salvare a Complexului Energetic Hunedoara. Aceste măsuri de ajutor de stat care au fost autorizate de Comisia Europeană în cursul sfârşitul anului 2015, spun oficialii Consiliului Concurenţei.
Potrivit documentului la care facem referire, Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este un producător de energie electrică și termică de stat, cu sediul în Petroșani. CEH are o cotă de piață de aproximativ 5 % pe piața românească a producerii de energie electrică, fiind singurul producător important de energie electrică în centrul și nord-vestul României.
„CEH este cea mai mare companie din județul Hunedoara și încetarea activității acesteia ar duce la o creștere a ratei șomajului în zonă. Societatea este singura sursă de căldură pentru municipiul Deva și orașele situate în zona Văii Jiului. O încetare a activității  sale ar afecta obligația de serviciu public de furnizare a căldurii către gospodăriile populației care îi sunt încredințate în mod oficial. CEH utilizează cărbunele greu pentru a produce energie electrică și, de asemenea, cogenerează căldură pentru orașele din jur”, se arată în raport.
În martie 2015, autorităţile române au transmis Comisiei Europene documentaţia de notificare a unui ajutor de stat individual de salvare pentru CEH, în valoare de până la 167.000.000 lei. Perioada de acordare a ajutorului a fost stabilită la 6 luni, sub formă de împrumuturi în tranşe, purtătoare de dobândă. Conform regulilor comunitare, exista obligaţia CEH ca, în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului, să prezinte un plan de restructurare (de notificat Comisiei Europene în vederea autorizării) care să asigure viabilitatea pe termen lung sau un plan de lichidare ori dovada că împrumutul a fost rambursat integral. În data de 21.04.2015, Comisia Europeană a autorizat ajutorul de stat, condiţionat de separarea legală a minelor de cărbune şi de notificarea unui plan de restructurare de îndată ce există indicii că ajutorul de salvare nu poate fi restituit în intervalul legal
de 6 luni de la autorizare.
 
Ajutor de stat prelungit pentru neviabile
 
Pe de altă parte, Consiliul Concurenţei s-a implicat şi în prelungirea ajutorului pentru suportarea costurilor excepționale pentru închiderea minelor în România
Astfel, în februarie 2012, Comisia Europeană a autorizat ajutorul de stat pentru închiderea  minelor de cărbune necompetitive din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani  (în prezent Societatea Naţională pentru Închideri Mine Valea Jiului SA– SNIMVJ). „Prin această decizie, Comisia a aprobat ajutorul de stat pentru lichidarea ordonată a activităților de exploatare minieră ale unităților de producție Petrila, Paroșeni și  Uricani. Unitățile de exploatare minieră au fost ulterior transferate SNIMVJ, în scopul punerii în aplicare a planului de închidere. Ajutorul de stat urma să fie acordat anual până la 31 decembrie 2018″, se arată în raportul pe anul 2015.
Consiliul Concurenţei spune că, un cuantum de 784 de milioane lei a fost autorizat pentru acoperirea pierderilor aferente producției până la încetarea activităților de exploatare în cele trei unități de producție și 385 de milioane lei pentru acoperirea costurilor excepționale.  Lucrările legate de închiderea lucrărilor subterane și a lucrărilor miniere, precum și de măsurile de siguranță și de recultivare a solurilor de suprafață au înregistrat întârzieri din diferite motive, precum: înființarea cu întârziere a societății care să implementeze planul de închidere și lucrările aferente, unele părți din proiectul tehnic pentru lucrări au trebuit reproiectate întrucât s-a constatat că nu erau adecvate sau probleme cu drepturile de proprietate asupra terenurilor de suprafață.
Din această cauză, lucrările subterane au putut începe abia la sfârșitul anului 2013 şi, în plus, a fost necesară păstrarea unei părți a personalului pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce a condus la o redistribuire a costurilor excepționale suportate pentru angajați și protecție socială. Pe de altă parte, sumele alocate pentru aceste costuri trebuie adaptate pentru a se ține cont de noile dispoziții legislative privind protecția socială care au intrat în vigoare între timp în România.
În august 2015, a fost transmisă la Comisia Europeană notificarea intenţiei de modificare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul SNIMVJ. Propunerile de modificare a ajutorului de stat se referă la modificarea ajutorului de stat pentru acoperirea costurilor excepţionale, respectiv: prelungirea perioadei de acordare a ajutorului până în anul 2019; redistribuirea valorii ajutorului de stat. Celelalte condiţii de acordare a ajutorului au rămas nemodificate.
În data de 13 noiembrie 2015, Comisia Europeană a autorizat modificarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive pentru SNIMVJ, mai arată documentele citate anterior.
 
[slideshow_deploy id=’33953′]