Preşedintele Klaus Iohannis, chemat să intervină în problema validării lui Mircia Muntean
Validarea în funcţia de primar a lui Mircia Muntean a ajuns până la Preşedintele Klaus Iohannis. Fostul primar al Municipiului Deva, Petru Mărginean, care a candidat la alegerile din 5 iunie, a trimis un memoriu în care îi solicită şefului statului să intrevină.
Petru Mărginean face referire directă la condamnarea definitivă pentru abuz în seriviciu a primarului Mircia Muntean, fost deputat în Parlamentul României, precum şi la cea din dosarul de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, care este dată, însă doar în prima instanţă, fiind deja contestată. După anunţarea rezultatelor alegerilor locale, Mărginean s-a adresat instanţei de judecată, cerând invalidarea mandatului, dar instanţa a tratat solicitarea drept o cerere de intervenţie, care a fost conexată altui dosar şi care nu i-a dat câştig de cauză ex-edilului devean. Petru Mărginean îi cere preeşdintelui Klaus Iohannis să intrevină, în condiţiile în care, spune el, „ne aflăm în faza în care există o disfuncţionalitate între puterile statului puterea judecătorească şi puterea legislativă, situaţie în care calitatea Dvs. de mediator între puterile statului şi garant al bunei funcţionări a autorităţilor publice locale este necesar să interveniţi, exercitându-vă prerogativa de mediator între puterile statului şi între stat şi societatea civilă, prerogative conferite de art.80 din Constituţie”.
Mircia Muntean, primar al municipiului Deva, a fost condamnat definitiv, pe 24 septembrie 2013, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004- de pe vremea când conducea primăria, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacţii ilegale de terenuri cu un traficant de maşini de lux.
Mircia Muntean, primar al municipiului Deva, a fost condamnat definitiv, pe 24 septembrie 2013, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004- de pe vremea când conducea primăria, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacţii ilegale de terenuri cu un traficant de maşini de lux.
Imediat după alegerile din data de 5 iunie, Mircia Muntean a fost condamnat de Înalta Curte de Casație la doi ani de închisoare pentru conducere sub influența alcoolului, după ce în toamna lui 2014 a fost implicat într-un accident rutier pe raza municipiului Deva. Magistrații au dispus totodată revocarea suspendării executării pedepsei în dosarul în care a fost condamnat pentru abuz în serviciu la 4 ani de închisoare cu suspendare, astfel că în total pedeapsa noului primar al Devei este de 6 ani de închisoare.
Mircia Muntean se consideră nevinovat și spune că la completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție va duce probe noi și martori noi.
De menționat că prin sentința pronunțată de Înalta Curte, lui Mircia Muntean i-a fost interzis, pe perioada pedepsei, adică 6 ani, dreptul de a fi ales în autorități publice sau funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat.
Sentința pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cel de-al doilea dosar nu este definitivă, Mircia Muntean atacând-o cu apel.
Vă prezenzăm în continuare Memoriul, integral.
„M E M O R I U
cu rugămintea ca în exercitarea atribuţiilor ce vă revin potrivit art.80 din Constituţia României, să ţineţi seama şi de aspectele pe care le voi consemna în prezentul, astfel:
În fapt: În urma scrutinului care a avut loc la data de 5 iunie a.c. pentru alegerea autorităţilor publice locale (primari, consilii locale, consilii judeţene) în Municipiul Deva , a fost validat în funcţia de primar domnul Mircia Muntean.
Susnumitul a mai fost primar al municipiului Deva pe durata a patru mandate (1996-2012), dar în anul 2013 a fost condamnat prin Sentinţa penală nr.703 din 17.07.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României în Dos.nr.1634/300/2005, la 4 ani închisoare cu suspendare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b din vechiul Cod penal (dreptul de a alege şi de a fi ales). Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr.179/24.09.2013 pronunţată de completul de 5 judecători ai I.C.C.J.
Faptele pentru care numitul Muntean Mircia a fost condamnat potrivit hotărârii judecătoreşti amintite, au fost comise de către acesta în perioada exercitării funcţiei de primar în mandatul 1996-2000, respectiv în anul 1999 când, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu a produs o pagubă Statului român în valoare de 333.743 USD, pagubă care nu a fost recuperată nici până în prezent.
La data de 10 iunie 2016, numitul Muntean Mircia a fost din nou condamnat potrivit Sentinţei nr.468 pronunţată de I.C.C.J. în Dos.nr.2014/1/2015, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Prin aceeaşi hotărâre judecătorească din 10 iunie a.c. a fost revocată măsura suspendării executării pedepsei dispuse prin prima sentinţă (2013), urmând ca cel în cauză să execute o pedeapsă privativă de libertate de 6 ani închisoare cu executare, la această pedepsă adăugându-se şi pedepsa complemetară privitoare la interzicerea exercitării drepturilor cetăţeneşti (de a alege şi de a fi ales).
Având în vedere starea de fapt ce succinct am prezentat-o mai sus, raportat la legislaţia în vigoare referitoare la statutul aleşilor locali precum şi legislaţia românească şi europeană referitoare la condiţiile exercitării funcţiilor de demnitate publică, am solicitat instanţei de judecată să invalideze mandatul de Primar al Municipiului Deva domnului Mircia Muntean. Solicitarea subsemnatului având ca obiect invalidarea mandatului de primar a celui în cauză, a fost depusă la Tribunalul Hunedoara, instanţă care şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Deva şi care a apreciat cererea de invalidare ca fiind o cerere de intervenţie, pe care a conexat-o la Dos. nr.4074/221/2016 a Judecătoriei Deva, dosar care avea ca obiect cererea Biroului de circumscripţie electorală nr.1 Deva privitoare la validarea mandatului de primar al municipiului Deva a domnului Mircia Muntean.
Cu toate că, prin cererea de invalidare a mandatului domnului Mircia Muntean formulată de subsemnatul, motivată în fapt şi în drept pe legislaţia în materie, respectiv art.15 alin.2 lit.e din Legea privind Statutul aleşilor locali nr.393/2004, precum şi pe practica Curţii Constituţionale (Decizia nr.647 din 13.10.2015) şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr.18 din 8 iunie 2015) ambele obligatorii pentru toate instanţele din România, totuşi solicitarea subsemnatului a fost tratată de Judecătoria Deva ca o cerere de intervenţie într-o procedură necontencioasă, cum este procedura privitoare la solicitarea birourilor electorale de circumscripţie referitoare la validarea alegerilor. Argumentele de ordin moral şi legislativ formulate de subsemnatul în conţinutul cererii adresatei instanţei de judecată, nu puteau fi catalogate ca o cerere de intervenţie, atâta timp cât aceste argumente erau adresate singurei puteri judecătoreşti constituţional instituite în România şi care pe cale de consecinţă presupunea o judecată într-o procedură contencioasă şi nicidecum într-o procedură formală, necontencioasă. Datorită modului superficial de tratare (judecare) a cererii privitoare la invalidarea unui mandat pe care instanţa urma să-l valideze, în favoarea unui individ a cărui drepturi cetăţeneşti au fost interzise tot ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, s-a ajuns la situaţia paradoxală ca cel care aflat în fruntea unei colectivităţi locale şi care a abuzat de această poziţie să fie repus prin voinţa unor judecători din nou în fruntea aceleiaşi colectivităţi pe care a abuzat-o şi căreia i-a produs un prejudiciu..
Cu toate argumentele de fapt şi de drept prezentate de subsemnatul şi prin care invederam instanţei starea de nelegalitate a celui ce urma a fi validat, totuşi prin Încheirea civilă nr.2253/CC/2016 pronunţată de Judecătoria Deva în Dos.nr.4074/221/2016, la data de 22 iunie 2016, a fost respinsă cererea de intervenţie formulată de subsemnatul şi a fost validat în funcţia de primar al municipiului Deva Mircia Muntean.
Moral: Atâta timp cât, potrivit legislaţiei în vigoare, în România pentru ocuparea oricărei funcţii publice este absolut necesar ca persoana în cauză să nu fi comis o faptă de natură penală care să ducă la interdicţia ocupării unei astfel de funcţii, interdicţie prevăzută de art. 54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarului public, validarea celui în cauză, reprezintă un act în dispreţul moralităţii. Astfel că, un condamnat cu interdicţie să ocupe funcţia de primar, funcţie în baza căreia conduce un aparat de specialitate format din funcţionari publici (Aparatul de Specialitate al Primarului), ocupă o astfel de funcţie, coordonând activitatea unor funcţionari publici cu cazier curat.
Validarea ca primar a domnului Mircia Muntean, aşa cum această validare a fost confirmată de Judecătoria Deva prin Încheierea nr.2253/CC/2016, echivalează cu obligarea la muncă a hoţului să execute pedeapsa la locul din care a furat sau stabilirea domiciliului violatorului pe timpul nopţii în aceeaşi încăpere cu victima sa.
Ceea ce din punctul de vedere al subsemnatului reprezintă o sfidare a bunului simţ ce guvernează originea Poporului Român şi în acelaşi timp un dispreţ al normelor legale ce asigură funcţionarea societăţii.
În drept: Potrivit art. 53 din Costituţia României exerciţiul unor drepturi fundamentale poate fi restrâns pentru apărarea ordinei publice. În cazul de faţă, Mircia Muntean avea prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (Sentinţa I.C.C.J. nr.703/2013) prin care a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate şi prin care i-a fost interzis şi dreptul de a alege şi de a fi ales, o restrângere a drepturilor fundamentale. Este foarte adevărat că pedepsele respective au fost prin aceeaşi hotărâre judecătorească suspendate dar, această suspendare nu presupune că aceste pedepse nu subzistă, ci doar executarea acestora a fost suspendată, pe cale de consecinţă în speţa de faţă însăşi depunerea candidaturii de către Mircia Muntean necesita o suspendare, cu atât mai mult se impunea suspendarea validarării acestei candidaturi. Practic atât la data depunerii candidaturii pentru funcţia de primar al municipiului Deva şi cu atât mai mult la data validării pe această funcţie, drepturile electorale ale domnului Mircia Muntean erau suspendate prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Drept urmare soluţia juridică aparţinea instanţei de judecată, fie nu accepta candidatura, fie suspenda acceptarea candidaturii, dar în nici un caz nu valida candidatura unui cetăţean a cărui drepturi au fost suspendate.
Legea privind Statutul aleşilor locali nr.393/2004, stabileşte la art.15 alin.2 lit.e, cazul în care persoanei condamnată la o pedeapsă privativă de libertate îi încetează mandatul, respectiv situaţia în care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate. Aşa cum am prezentat mai sus, prin Sentinţa civilă nr.703/2013, definitivă şi irevocabilă, Mircia Muntean a fost condamnat la o pedepsă privativă de libertate (4 ani cu închisoare), prin aceeaşi sentinţă a fost suspendată doar executarea pedepsei privative de libertate. În opinia subsemnatului dacă condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate duce la încetarea mandatului o astfel de pedeapsă preexistentă poate duce la începerea mandatului, ca să nu mai vorbim de validarea mandatului .
Având în vedere caracterul imperativ al dispoziţiilor conţinute în textul art.15 alin.2 din Legea nr.393/2004, atât literatura de specialitate cît şi practica unitară a instanţelor de judecată, au statuat că, pedeapsa privativă de libertate este pedeapsa cu închisoarea şi chiar dacă executarea acestei pedepse a fost suspendată, aceasta rămâne ca fiind o pedeapsă privativă de libertate, pentru că în caz contrar ar fi o pedeapsă cu amendă sau cu muncă în folosul comunităţii.
În acest sens, atât Deciziile Curţii Constituţionale (nr.1.192 din 13 dec.2007 şi nr. 647 din 13.10.2015), cât şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (nr. 18 din 8 iunie 2015 ) au stabilit fără putere de echivoc că, pedeapsa cu închisoarea chiar dacă este suspendată executarea acesteia, este o pedeapsă privativă de liberatate şi ca atare persoana în cauză este supusă sancţiunilor prevăzute de art.15 din Legea nr.393/2004..
Raportat la cele de mai sus, instanţa de judecată investită cu cererea Biroului electoral de circumscripţie privitoare la validarea mandatului de ales, trebuia să-şi exercite rolul activ, specific puterii judecătoreşti, astfel încât prin încheierea ce o va pronunţa (încheiere care are rolul unei hotărâri judecătoreşti) să restabilească situaţia de drept astfel cum a fost sesizată, în conformitate cu spiritul şi litera legii şi a rolului de putere judecătorească în stat şi să dispună fie invalidarea fie suspendarea validării până când drepturile electorale ale persoanei supuse validării erau definitive.
În fapt: În urma scrutinului care a avut loc la data de 5 iunie a.c. pentru alegerea autorităţilor publice locale (primari, consilii locale, consilii judeţene) în Municipiul Deva , a fost validat în funcţia de primar domnul Mircia Muntean.
Susnumitul a mai fost primar al municipiului Deva pe durata a patru mandate (1996-2012), dar în anul 2013 a fost condamnat prin Sentinţa penală nr.703 din 17.07.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României în Dos.nr.1634/300/2005, la 4 ani închisoare cu suspendare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b din vechiul Cod penal (dreptul de a alege şi de a fi ales). Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr.179/24.09.2013 pronunţată de completul de 5 judecători ai I.C.C.J.
Faptele pentru care numitul Muntean Mircia a fost condamnat potrivit hotărârii judecătoreşti amintite, au fost comise de către acesta în perioada exercitării funcţiei de primar în mandatul 1996-2000, respectiv în anul 1999 când, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu a produs o pagubă Statului român în valoare de 333.743 USD, pagubă care nu a fost recuperată nici până în prezent.
La data de 10 iunie 2016, numitul Muntean Mircia a fost din nou condamnat potrivit Sentinţei nr.468 pronunţată de I.C.C.J. în Dos.nr.2014/1/2015, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Prin aceeaşi hotărâre judecătorească din 10 iunie a.c. a fost revocată măsura suspendării executării pedepsei dispuse prin prima sentinţă (2013), urmând ca cel în cauză să execute o pedeapsă privativă de libertate de 6 ani închisoare cu executare, la această pedepsă adăugându-se şi pedepsa complemetară privitoare la interzicerea exercitării drepturilor cetăţeneşti (de a alege şi de a fi ales).
Având în vedere starea de fapt ce succinct am prezentat-o mai sus, raportat la legislaţia în vigoare referitoare la statutul aleşilor locali precum şi legislaţia românească şi europeană referitoare la condiţiile exercitării funcţiilor de demnitate publică, am solicitat instanţei de judecată să invalideze mandatul de Primar al Municipiului Deva domnului Mircia Muntean. Solicitarea subsemnatului având ca obiect invalidarea mandatului de primar a celui în cauză, a fost depusă la Tribunalul Hunedoara, instanţă care şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Deva şi care a apreciat cererea de invalidare ca fiind o cerere de intervenţie, pe care a conexat-o la Dos. nr.4074/221/2016 a Judecătoriei Deva, dosar care avea ca obiect cererea Biroului de circumscripţie electorală nr.1 Deva privitoare la validarea mandatului de primar al municipiului Deva a domnului Mircia Muntean.
Cu toate că, prin cererea de invalidare a mandatului domnului Mircia Muntean formulată de subsemnatul, motivată în fapt şi în drept pe legislaţia în materie, respectiv art.15 alin.2 lit.e din Legea privind Statutul aleşilor locali nr.393/2004, precum şi pe practica Curţii Constituţionale (Decizia nr.647 din 13.10.2015) şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr.18 din 8 iunie 2015) ambele obligatorii pentru toate instanţele din România, totuşi solicitarea subsemnatului a fost tratată de Judecătoria Deva ca o cerere de intervenţie într-o procedură necontencioasă, cum este procedura privitoare la solicitarea birourilor electorale de circumscripţie referitoare la validarea alegerilor. Argumentele de ordin moral şi legislativ formulate de subsemnatul în conţinutul cererii adresatei instanţei de judecată, nu puteau fi catalogate ca o cerere de intervenţie, atâta timp cât aceste argumente erau adresate singurei puteri judecătoreşti constituţional instituite în România şi care pe cale de consecinţă presupunea o judecată într-o procedură contencioasă şi nicidecum într-o procedură formală, necontencioasă. Datorită modului superficial de tratare (judecare) a cererii privitoare la invalidarea unui mandat pe care instanţa urma să-l valideze, în favoarea unui individ a cărui drepturi cetăţeneşti au fost interzise tot ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, s-a ajuns la situaţia paradoxală ca cel care aflat în fruntea unei colectivităţi locale şi care a abuzat de această poziţie să fie repus prin voinţa unor judecători din nou în fruntea aceleiaşi colectivităţi pe care a abuzat-o şi căreia i-a produs un prejudiciu..
Cu toate argumentele de fapt şi de drept prezentate de subsemnatul şi prin care invederam instanţei starea de nelegalitate a celui ce urma a fi validat, totuşi prin Încheirea civilă nr.2253/CC/2016 pronunţată de Judecătoria Deva în Dos.nr.4074/221/2016, la data de 22 iunie 2016, a fost respinsă cererea de intervenţie formulată de subsemnatul şi a fost validat în funcţia de primar al municipiului Deva Mircia Muntean.
Moral: Atâta timp cât, potrivit legislaţiei în vigoare, în România pentru ocuparea oricărei funcţii publice este absolut necesar ca persoana în cauză să nu fi comis o faptă de natură penală care să ducă la interdicţia ocupării unei astfel de funcţii, interdicţie prevăzută de art. 54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarului public, validarea celui în cauză, reprezintă un act în dispreţul moralităţii. Astfel că, un condamnat cu interdicţie să ocupe funcţia de primar, funcţie în baza căreia conduce un aparat de specialitate format din funcţionari publici (Aparatul de Specialitate al Primarului), ocupă o astfel de funcţie, coordonând activitatea unor funcţionari publici cu cazier curat.
Validarea ca primar a domnului Mircia Muntean, aşa cum această validare a fost confirmată de Judecătoria Deva prin Încheierea nr.2253/CC/2016, echivalează cu obligarea la muncă a hoţului să execute pedeapsa la locul din care a furat sau stabilirea domiciliului violatorului pe timpul nopţii în aceeaşi încăpere cu victima sa.
Ceea ce din punctul de vedere al subsemnatului reprezintă o sfidare a bunului simţ ce guvernează originea Poporului Român şi în acelaşi timp un dispreţ al normelor legale ce asigură funcţionarea societăţii.
În drept: Potrivit art. 53 din Costituţia României exerciţiul unor drepturi fundamentale poate fi restrâns pentru apărarea ordinei publice. În cazul de faţă, Mircia Muntean avea prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (Sentinţa I.C.C.J. nr.703/2013) prin care a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate şi prin care i-a fost interzis şi dreptul de a alege şi de a fi ales, o restrângere a drepturilor fundamentale. Este foarte adevărat că pedepsele respective au fost prin aceeaşi hotărâre judecătorească suspendate dar, această suspendare nu presupune că aceste pedepse nu subzistă, ci doar executarea acestora a fost suspendată, pe cale de consecinţă în speţa de faţă însăşi depunerea candidaturii de către Mircia Muntean necesita o suspendare, cu atât mai mult se impunea suspendarea validarării acestei candidaturi. Practic atât la data depunerii candidaturii pentru funcţia de primar al municipiului Deva şi cu atât mai mult la data validării pe această funcţie, drepturile electorale ale domnului Mircia Muntean erau suspendate prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Drept urmare soluţia juridică aparţinea instanţei de judecată, fie nu accepta candidatura, fie suspenda acceptarea candidaturii, dar în nici un caz nu valida candidatura unui cetăţean a cărui drepturi au fost suspendate.
Legea privind Statutul aleşilor locali nr.393/2004, stabileşte la art.15 alin.2 lit.e, cazul în care persoanei condamnată la o pedeapsă privativă de libertate îi încetează mandatul, respectiv situaţia în care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate. Aşa cum am prezentat mai sus, prin Sentinţa civilă nr.703/2013, definitivă şi irevocabilă, Mircia Muntean a fost condamnat la o pedepsă privativă de libertate (4 ani cu închisoare), prin aceeaşi sentinţă a fost suspendată doar executarea pedepsei privative de libertate. În opinia subsemnatului dacă condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate duce la încetarea mandatului o astfel de pedeapsă preexistentă poate duce la începerea mandatului, ca să nu mai vorbim de validarea mandatului .
Având în vedere caracterul imperativ al dispoziţiilor conţinute în textul art.15 alin.2 din Legea nr.393/2004, atât literatura de specialitate cît şi practica unitară a instanţelor de judecată, au statuat că, pedeapsa privativă de libertate este pedeapsa cu închisoarea şi chiar dacă executarea acestei pedepse a fost suspendată, aceasta rămâne ca fiind o pedeapsă privativă de libertate, pentru că în caz contrar ar fi o pedeapsă cu amendă sau cu muncă în folosul comunităţii.
În acest sens, atât Deciziile Curţii Constituţionale (nr.1.192 din 13 dec.2007 şi nr. 647 din 13.10.2015), cât şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (nr. 18 din 8 iunie 2015 ) au stabilit fără putere de echivoc că, pedeapsa cu închisoarea chiar dacă este suspendată executarea acesteia, este o pedeapsă privativă de liberatate şi ca atare persoana în cauză este supusă sancţiunilor prevăzute de art.15 din Legea nr.393/2004..
Raportat la cele de mai sus, instanţa de judecată investită cu cererea Biroului electoral de circumscripţie privitoare la validarea mandatului de ales, trebuia să-şi exercite rolul activ, specific puterii judecătoreşti, astfel încât prin încheierea ce o va pronunţa (încheiere care are rolul unei hotărâri judecătoreşti) să restabilească situaţia de drept astfel cum a fost sesizată, în conformitate cu spiritul şi litera legii şi a rolului de putere judecătorească în stat şi să dispună fie invalidarea fie suspendarea validării până când drepturile electorale ale persoanei supuse validării erau definitive.
Domnule Preşedinte,
Având în vedere că, la nivel naţional unele instanţe de judecată au înţeles să-şi exercite rolul activ şi pe cale de consecinţă să respingă cererile birourilor electorale privitoare la validarea mandatului de primar, pentru unele persoane care potrivit unor hotărâri judecătoreşti le-au fost restrânse drepturile electorale, în timp ce alte instanţe au procedat la validarea mandatelor de aleşi locali, chiar şi pentru persoane aflate în arest preventiv (cazul Cherecheş), apreciez că ne aflăm în faza în care există o disfuncţionalitate între puterile statului puterea judecătorească şi puterea legislativă, situaţie în care calitatea Dvs. de mediator între puterile statului şi garant al bunei funcţionări a autorităţilor publice locale este necesar să interveniţi, exercitându-vă prerogativa de mediator între puterile statului şi între stat şi societatea civilă, prerogative conferite de art.80 din Constituţie.
Pentru ca solicitarea subsemnatului să se întemeize pe un suport real, doresc să vă amintesc că, pe rolul instanţelor judecătoreşti din ţară au existat situaţii similare ca cele prezentate de subsemnatul şi care au fost soluţionate corect, astfel:
– Judecătoria Vâlcea prin Încheierea nr.3114/2016 pronunţată în Dos.nr.6307/288/2016, a respins cererea Biroului Electoral de Circumscripţie nr.1 Rîmnicul Vâlcea privind validarea în funcţia de Primar al municipiului Rîmnicul Vâlcea;
– Judecătoria Piatra Neamţ prin Încheierea nr.2514/2016 pronunţată în Dos.nr.5149/279/2016 a respins cererea de validare a Biroului Electoral în funcţia de primar al oraşului Roznov. Cu mult respect, Petru Mărginean”
Pentru ca solicitarea subsemnatului să se întemeize pe un suport real, doresc să vă amintesc că, pe rolul instanţelor judecătoreşti din ţară au existat situaţii similare ca cele prezentate de subsemnatul şi care au fost soluţionate corect, astfel:
– Judecătoria Vâlcea prin Încheierea nr.3114/2016 pronunţată în Dos.nr.6307/288/2016, a respins cererea Biroului Electoral de Circumscripţie nr.1 Rîmnicul Vâlcea privind validarea în funcţia de Primar al municipiului Rîmnicul Vâlcea;
– Judecătoria Piatra Neamţ prin Încheierea nr.2514/2016 pronunţată în Dos.nr.5149/279/2016 a respins cererea de validare a Biroului Electoral în funcţia de primar al oraşului Roznov. Cu mult respect, Petru Mărginean”
[slideshow_deploy id=’17636′]
« Cu cine se aliază UNPR la nivel de județ? (Știre anterioară)
(Următoarea știre) Bărbat care traversa neregulamentar strada, accidentat de un tânar din Orăştioara de Sus »
Știri asemănătoare
Drăgan Muntean, cel mai iubit fiu al pădurenilor, va fi comemorat acasă, la Poienița Voinii
Anul acesta se împlinesc 22 de ani de când marele artist a plecat la celeCItește mai departe
Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor sărbătorită în județul Hunedoara cu o ”lecție deschisă” în Panteonul Moților și în Capitala Daciei
Peste 150 de copii din școlile hunedorene, alături de profesorii lor coordonatori, au răspuns invitațieiCItește mai departe
Veteranii vieții de familie din Uricani, premiați de autoritățile locale
Respectul pentru seniorii din comunitatea locală a orașului Uricani este unul pe care primarul DănuțCItește mai departe
CJH marchează Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor cu gândul la neprețuitele comori ale județului Hunedoara
Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor, sărbătorită în fiecare an la 18 aprilie, aduce dinCItește mai departe
Pui de momârlani de la Uricani, în misiune de prospecțiune culturală la București
Un pe cât de inedit, pe atât de binevenit proiect derulat de Claudia Șandru, președinteleCItește mai departe
”Glasuri de argint” din Valea Jiului, la Festivalul Internațional de Muzică pentru Copii de la San Remo
Grupul micilor dar extrem de talentaților artiști pregătiți la Clubul Copiilor Valea Jiului, de inimoasaCItește mai departe
Jandarmeriță din Hunedoara, pe podium la Campionatul Național de tenis de masă al MAI
Inspectoratul Județean de Jandarmi ”Decebal” al județului Hunedoara informează că sergentul major Denisa ONICIU, dinCItește mai departe
Centenarul veteranului de război Tudor Gheorghe din municipiul Lupeni
Emblematic cetățean de onoare al municipiului Lupeni, veteranul de război Tudor Gheorghe a fost sărbătorit,CItește mai departe
Remarcabilul prof.univ.dr. Septimiu Krausz a trecut în eternitate!
Personalitate de prim rang a educației și culturii din Valea Jiului, reprezentant de seamă alCItește mai departe
Gașca Zurli VINE în Valea Jiului
„Suntem zeci de oameni în echipă. Actori, artiști, animatori, ingineri de sunet, regizori, coordonatori, vânzători,organizatori,CItește mai departe
Permisele de conducere auto vor putea fi obținute și online: Noul proiect proups de Ministerul Afacerilor
Un nou proiect de lege, inițiat de Ministerul Afacerilor, prevede noi reglementări pentru obținerea permiselorCItește mai departe
Reducerea impozitului pe clădiri pentru donatorii de sânge. Legea care oferă trei beneficii importante a fost adoptată
O nouă lege promulgată de președintele Klaus Iohannis prevede trei beneficii importante pentru donatorii deCItește mai departe
Mini-Burse ale Locurilor de Muncă, în luna aprilie, la Brad, Hațeg și Orăștie
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Hunedoara organizează în luna aprilie 2024, o serieCItește mai departe
Noi decorațiuni de Paște în Parcul CAP și Parcul Copiilor de la Lupeni
Apreciate locuri de întâlnire, promenadă și divertisment ale locuitorilor municipiului Lupeni din toate generațiile, ParculCItește mai departe
Prosumatorii vor avea posibilitatea să compenseze producția de energie electrică cu facturile la gaz sau alt loc de consum: Ce schimbări ar putea aduce modificarea legislativă
Conform modificărilor aduse Legii energiei votate recent de Senat, prosumatorii vor putea să-și deconteze energiaCItește mai departe
Proiect pentru prevenirea consumului de droguri, în cadrul grantului „România – Anul European al Tineretului 2022″
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, în calitate de cofinanțator pentru implementarea Grantului „RomâniaCItește mai departe
La Deva, se deschide Salonul Internațional de Inventică INVENTCOR 2024
Județul Hunedoara este, începând de joi, 4 aprilie și până sâmbătă, 6 aprilie 2024, gazdaCItește mai departe
Alpinistul Adrian Ahrițculesei pornește în expediția pentru cucerirea Everestului
Visul oricărui alpinist este acela de a ajunge pe ”acoperișul lumii”, de a cuceri celCItește mai departe
CAR Unirea Petroșani, reper de întrajutorare în trend ascendent și în anul 2023
Activitatea Casei de Ajutor Reciproc Unirea din Petroșani s-a înscris și în anul 2023 peCItește mai departe
