Un inedit proiect de promovare a culturii tradiționale specifice momârlanilor Văii Jiului se va derula în următoarele 15 luni la Uricani, după ce Asociația Ținutul Momârlanilor, condusă de Claudia Șandru a reușită să adjudece o finanțare în cadrul Programului Național deRedresare și Rezilență, pe apelul PNRR/2022/C11/MC-AFCN/I5-1/ Creșterea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural (I5-1).

Proiectul ”Împreună prin cultură în Ținutul Momârlanilor” s-a clasat pe locul 15 din totalul celor 140 de proiecte pentru care s-a solicitat finanțare în cadrul acestui program.

Claudia Șandru, președintele Asociației ”Ținutul Momârlanilor” spune că ”Împreună prin cultură în Ținutul Momârlanilor” este un proiect care își propune să răspundă la nevoile culturale ale comunității din orașul Uricani și localităților aparținătoare prin capacitarea creatoare și dezvoltarea abilităților culturale în rândul a 80 de tineri din comunitate. ”Obiectivul general al proiectului nostru este creșterea profilului cultural al orașului Uricani și al localităților aparținătoare prin oferirea de acces la metode de creație artistică, artă participativă și cunoaștere culturală locuitorilor tineri din comunitate în așa fel încât aceștia nu doar să fie expuși temporar la cultură, ci și să își dezvolte abilitățile culturale și artistice. Obiectivul general urmărește o dublă dezvoltare a profilului cultural, respectiv capacitarea beneficiarilor ca, prin mijloace artistice, să descopere și să creeze pe marginea potențialului cultural pentru sine, în comunitate, și pentru exterior prin transpunerea rezultatelor propriei capacitări culturale în elemente de promovare locală către vizitatori”, a declarat Claudia Șandru.

În acest scop, în cadrul acestui proiect se vor derula mai multe activități specifice, după cum urmează:

• Șezătoare cu predarea tehnicilor de lucru manual între generații. La șezătoare vor participa 3 generații, care vor participa la o sesiune de predare a tehnicii împletiturii din lână a mânerului traistei momârlănești.
• Rețete tradiționale uitate – Colacului momârlănesc în care copiii vor afla detalii teoretice și practice despre o rețetă locală de pâine care nu mai este păstrată decât de foarte puțini localnici.

Tot în cadrul acestui proiect vor avea loc un număr de 24 de ateliere de creație, în cadrul cărora 80 de tineri vor fi împărțiți în 4 grupe și vor participa timp de 6 luni la ateliere de creație (arta povestirii, jurnalism și publicitate, comunicare și jurnalism) care le vor crește atât conștientizarea asupra patrimoniului cultural cât și abilitățile culturale.

”Atelierele vor fi susținute de minunata doamnă Adriana Ene de la Asociația Culturală Gradusart, specializată în educație și cultură prin storytelling, mijloace artistice convenționale și neconvenționale”, a mai precizat Claudia Șandru, președintele Asociației ”Ținutul Momârlanilor”.

Proiectul are o durată de 15 luni începând cu luna mai 2023 și este cofinanțat în procent de 10% de Primăria Uricani. Primarul orașului Uricani se declară, la rândul său, încântat de acest proiect. ”Tradițiile momârlanilor fac parte din zestrea comunității locale din orașul Uricani și constituie o parte esențială din tezaurul nostru, pe care avem datoria să îl păstrăm și să-l promovăm cu mândrie și responsabilitate. Proiectul câștigat de Asociația Ținutul Momârlanilor exact acest lucru și l-a propus să-l realizeze și o felicit pe doamna Claudia Șandru pentru idee, pentru scrierea acestui proiect și pentru obținerea finanțării necesare derulării acestuia, cu atât mai mult cu cât sunt doarte mulți copii implicați în derularea acestuia. Desigur, Primăria orașului Uricani este partener în acest proiect și ne bucurăm că am putut fi și noi implicați, așa cum sperăm că succesul prefigurat deja al acestui proiect va fi un imbold și pentru alte idei similare, pentru că promovarea tradițiilor momârlănești merită din plin cunoscute de toată România”, a declarat Dănuț Buhăescu, primarul orașului Uricani.

Constituția României și politicile europene garantează accesul la cultură pentru toți cetățenii. Cercetările privind consumul cultural și datele existente despre infrastructura culturală, serviciile culturale publice (oferite de instituții de stat) și distribuția pe județe a proiectelor și programelor culturale ale operatorilor privați indică faptul că, în realitate, o parte semnificativă dintre cetățeni au acces limitat la cultură pentru buna rațiune că: nu au cum ajunge fizic la ea.