Biblioteca Județeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduțã” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, organizeazã în ziua de 27 noiembrie 2025, ora 1330, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drãgan Muntean”, o activitate cultural-educativã dedicatã marelui prozator român Liviu Rebreanu de la a cãrui naștere se împlinesc 140 de ani.
„De la bun început am conceput acest gen de manifestãri, la care participã cu precãdere elevi de la colegiile și liceele din Deva, ca o modalitate atractivã de a face cunoscute evenimente culturale, istorice, personalitãți din diferite domenii. În acest fel, sperãm sã captãm atenția publicului prezent la activitãți cu subiecte interesante, cu evenimente și personalitãți marcante. De data aceasta am ales personalitatea lui Liviu Rebreanu care, sub genericul „Liviu Rebreanu – omul, creația, posteritatea”, va fi prezentatã publicului într-un mod foarte bine documentat și atractiv”, spune Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii județene.
Concepută în trei părți, prezentarea va începe cu o amplă trecere în revistã a vieții scriitorului nãscut la 27 februarie 1885 la Tîrlișua, pe plaiuri nãsãudene, într-o „noapte cu cea mai formidabilã ploaie de stele”, cum însuși spunea. Dupã anii de școalã petrecuți la Maieru, Nãsãud, Sopron și Budapesta, unde devine locotenent la Academia Militarã, Liviu Rebreanu se dedicã scrisului și începe sã publice nuvele în principalele reviste literare. Debutul publicistic se produce în anul 1908 în revista sibianã Luceafãrul, iar editorial, cu primul volum de prozã (Frãmântãri) a debutat la Orãștie. De-a lungul vieții, va colabora la cele mai importante reviste literare și va fonda el însuși reviste de literaturã și teatru (România literarã, Mișcarea literarã, Scena).
Anul 1920 reprezintã pentru creația lui Liviu Rebreanu, dar și pentru istoria literaturii române, momentul de cotiturã: apariția romanului Ion. Peste doi ani, o altã capodoperã, romanul Pãdurea spânzuraților, se va adãuga impresionantei creații epice a lui Liviu Rebreanu, figura lui Apostol Bologa fiind inspiratã din drama lui Emil Rebreanu, fratele romancierului. Împreunã cu romanul Rãscoala (1932) aceste douã romane reprezintã capodoperele pe care Liviu Rebreanu le-a dat literaturii române. Celelalte romane ale lui Liviu Rebreanu (Ciuleandra, Jar, Golanii, Adam și Eva etc. ), deși au avut succes la public, nu se ridicã la nivelul celor trei capodopere.
Forța extraordinarã a prozei lui Liviu Rebreanu a caracterizat-o extrem de sugestiv criticul și istoricul literar George Cãlinescu care a remarcat faptul cã în scriitura acestuia: „Frazele, considerate izolat, sînt incolore ca apa de mare ținutã în palmã, cîteva sute de pagini au tonalitatea neagrã-verde și urletul mãrii”.
Meritele literare ale lui Liviu Rebreanu au fost rãsplãtite, în perioada interbelicã, cu alegerea sa ca președinte al Societãții Scriitorilor Români (1925) și ca membru al Academiei Române (1940). Discursul sãu de recepție la Academie poartã titlul Lauda țãranului român și este un impresionant elogiu și o reverențã în fața „cantitãții de aur curat ce se aflã în sufletul țãranului”.
Posteritatea a prețuit și prețuiește creația lui Liviu Rebreanu. Au fost ecranizate romanele Rãscoala, Ion, Ciuleandra și Pãdurea spânzuraților (care a câștigat Palme D’Or în 1965 la Festivalul de la Cannes); se organizeazã periodic numeroase evenimente culturale (Festivalul de teatru de la Bistrița, Zilele culturale „Liviu Rebreanu” de la Aiud etc.); opera literarã se reediteazã și se bucurã de un succes constant.
În finalul prezentãrii, elevilor particianți le vor fi adresate întrebãri legate de viața și creația lui Liviu Rebreanu, rãspunsurile corecte fiind rãsplãtite cu premii constând în cãrți și diplome oferite de Biblioteca Județeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.
