Reportaje
Istoria memorabilă a Văii Jiului: ziua în care minerii l-au sfidat pe Ceauşescu
Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească în regimul comunist. În 1977, peste 100.000 de oameni lucrau în exploatările de cărbune din Valea Jiului. Oraşele din zonă s-au dezvoltat cu repeziciune în acei ani, iar populaţia lor, angrenată în activităţile de minerit, devenise o forţă în stareCItește mai departe
Gara Hunedoarei, bijuteria arhitecturală a anilor 1950 lăsată pustie
Şase decenii au trecut de la inaugurarea gării din Hunedoara, considerată la acea vreme unul dintre cele mai frumoase monumente ale oraşului. Gara este acum aproape pustie, iar cele mai multe dintre încăperile ei au fost puse sub lacăt şi lăsate în paragină. Gara Hunedoarei a fost construită în anii 1950, iar arhitectura monumentului are influenţe sovietice. „Steaua lui Stalin” aşa cum era numit simbolul URSS, veghează de pe turnul staţiei CFR, deşi puţini hunedoreni îi mai dau atenţie. Simbolul sovietic a ruginit, iar ceasul montat pe acelaşi turn aCItește mai departe
Ţinutul vitregit al Pădurenilor: şoselele care leagă satele din jurul Hunedoarei sunt distruse de gropi
Drumurile care fac legătura între Hunedoara şi satele din Ţinutul Pădurenilor au ajuns întro stare dezastruoasă şi au nevoie urgentă de reparaţii. Şosele ca Hunedoara – Teliuc – Topliţa, Hunedoara – Teliuc – Ghelari, Hunedoara – Teliuc – Govăjdia – Lelese ori (parţial) Hunedoara – Zlaşti – Boş – Cerbăl sunt aproape nepracticabile din cauza gropilor. Lor li se adaugă reţeaua de drumuri de pământ şi forestiere, ridicate la rang de drumuri judeţene, care leagă satele de munte. Dincolo de Ghelari, drumurile de pământ care duc spre Bunila, Vadu Dobrii,CItește mai departe
Legendele cetăţii Devei, fortăreaţa care nu a putut fi cucerită
Veche de aproape şapte secole, cetatea Devei a uimit de-alungul vremii istorici şi cronicari celebrii. A fost considerată una dintre fortăreţele de necucerit, fiind un obiectiv strategic pentru apărarea Transilvaniei. În secolul XVII, istoricul Evilya Celebi, unul dintre celebrii cronicari din istoria Imperiului Otoman, descria cetatea Devei ca pe un fort fără puncte de slăbiciune. „O solidă fortăreaţă dificilă şi tare pe o stâncă abruptă, care îşi înalţă capul până la creştetul cerului, pe marginea fluviului Mureş, căreia din nicio parte neputându-i-se pregăti minarea, nu este cu putinţă de aCItește mai departe
Sarmizegetusa Regia şi-a deschis porţile pentru turişti
Sezonul turistic la Sarmizegetusa Regia a fost redeschis. În weekend, circa 300 de vizitatori au ajuns în vechea cetate din Munţii Orăştiei, aflată în patrimoniul UNESCO. Numărul turiştilor care au ajuns în ultimele zile în Sarmizegetusa Regia este ridicat, în condiţiile în care ultimii 18 kilometri ai drumului judeţean spre cetate sunt greu accesibili cu maşinile mici. „Drumul se prezintă într-o stare proastă din cauza vremii din ultima perioadă, în care a nins, dar şi a maşinilor grele care l-au traversat. Pe o porţiune a lui au rămas şanţurile săpateCItește mai departe
Gura Apelor, lacul care a salvat Hunedoara de le cea mai mare catastrofă provocată de inundaţii
Barajul Gura Apelor a fost construit în anii 1970 – 1980, în Retezat, iar potrivit hidrologilor, dacă lacul artificial nu ar fi fost existat, în 1999, Hunedoara ar fi asistat la unul dintre cele mai mari dezastre din istoria ei. Cel mai important episod din istoria lacului din Retezat, inaugurat în 16 aprilie 1986 ca parte a amenajării hidroenergetice din Retezat şi Ţara Haţegului, s-a petrecut în vara anului 1999. Atunci a avut loc cea mai mare tragedie provocată de viituri în zona Retezatului, soldată cu 14 morţi. În 12CItește mai departe
Povestea fascinantă a furnalului de la Govăjdia, locul unde s-au turnat piese pentru Turnul Eiffel
Furnalul de la Govăjdia a fost ridicat în urmă cu două secole la confluenţa pâraielor Runc şi Nădrab, în Ţinutul Pădurenilor. Se spune că în acest furnal, în prezent părăsit şi uitat de autorităţi, au fost produse piese din Turnul Eiffel din Paris. Furnalul din munţi, aflat la 20 de kilometri de Hunedoara, a contribuit la dezvoltarea economică a zonei, iar în prezent este considerat unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură industrială din Transilvania. În vremea în care furnalul funcţiona, Govăjdia şi Hunedoara aveau să fie legate deCItește mai departe
Valea Jiului, cronica unui jaf de 25 de ani
Valea Jiului a intrat în faliment odată cu mineritul. Sute de milioane de lei din bugetul de stat se scurg anual spre o industrie care supravieţuieşte cu greu. După ce a închis mine, a concediat angajaţi şi a finanţat programe de reconversie profesională a zeci de mii de oameni, Guvernul eşuează, an de an, în a găsi o strategie de salvare a mineritului. Valea Jiului, o zonă minieră cu tradiţie de peste 300 de ani este ţinută, astăzi, în viaţă de perfuzii cu bani de la Guvern. Nicolae Dicu: EraCItește mai departe
Baloo, fratele urs de la Straja
De 15 ani încoace, turiştii care vin în staţiunea Straja din Lupeni au parte de o întâlnire de excepţie cu “fratele urs”, Baloo, probabil cel mai iubit locatar al staţiunii. Povestea ursului Baloo începe tot atunci, pe vremea când un pui de urs a fost găsit de vânători, rătăcind singur prin pădurile Parângului, în zona Polatişte. Ursuleţul a fost adus în oraş şi a stat în gazdă la mai multe familii, care l-au îngrijit şi l-au îndrăgit. Cum acesta creştea însă ca în poveştile cu Făt Frumos, într-o zi câtCItește mai departe
Straja, mai mult decât o simplă staţiune turistică
Staţiunea turistică Straja Lupeni a devenit deja, de câţiva ani buni, una dintre cele mai atractive destinaţii de vacanţă, pentru mii de români şi, fapt absolut îmbucurător, pentru tot mai mulţi turişti străini. Puţini sunt însă aceia care ştiu că, până să ajungă aici, Straja a trecut prin numeroase transformări, prin investiţii enorme şi a avut nevoie de construirea unei imagini care să-i contureze statutul de destinaţie turistică atractivă. Dacă în circa 15 ani de zile, de când este cunoscută drept destinaţie de vacanţă, numărul turiştilor care vin în StrajaCItește mai departe
Iarna pe uliţă la Câmpu lui Neag
Fiţi sinceri şi recunoaşteţi, de câte ori – privind de pe ferestrele cu termopan, pe care nici măcar promoroaca nu se mai lipeşte ! – nu vă e dor de iernile copilăriei ? Acele ierni în care, înfofoliţi cu căciulă, mănuşi şi fular de lână, cucâteva rânduri de haine pe dedesubt, trăgeam de săniuţele noastre din fier forjat şi lemn de brad, pe uliţele copilăriei, prin nămeţii dintre blocuri sau pe câte o coastă invadată de copii gălăgioşi şi zburdalnici, ca în poeziile lui Coşbuc. Pentru mulţi, astăzi, acele vremuriCItește mai departe