Avem timp pen­tru toate. Să dor­mim,să aler­găm în dreapta şi în stânga,să regre­tăm ce-am greşit şi să greşim din nou,să-i jude­căm pe alţii şi să ne absol­vim pe noi înşine,avem timp să citim şi să scriem,

să corec­tăm ce-am scris, să regre­tăm ce-am scris,

avem timp să facem pro­iecte şi să nu le respectăm,

avem timp să ne facem iluzii

şi să răsco­lim prin cenuşa lor mai târziu.

Avem timp pen­tru ambi­ţii şi boli,

să învi­no­vă­ţim des­ti­nul şi amănuntele,

avem timp să pri­vim norii, recla­mele sau un acci­dent oarecare,

avem timp să ne-alungăm întrebările,

să amâ­năm răspunsurile,

avem timp să sfă­râ­măm un vis şi să-l reinventăm,

avem timp să ne facem pri­e­teni, să-i pierdem,

avem timp să pri­mim lecţii şi să le uităm după-aceea,

avem timp să pri­mim daruri şi să nu le-nţelegem.

Avem timp pen­tru toate.

Nu e timp pen­tru puţină tandreţe.

Când să facem şi asta murim.