Puţin mai este şi Turnul de la Crivadia împlineşte venerabila vîrstă de 500 de ani. O jumătate de mileniu, în care uitarea şi nepăsarea au făcut mai mult decât intemperiile şi timpul scurs de la construirea lui.

Turnul de la Crivadia, din comuna Băniţa, a fost declarat in anul 2000, prin Legea 5 din 6 martie, monument de valoare excepţională. Veceha fortificaţie se înalţă pe marginea stâncoasă a apei Merişorului. Începând din secolul al XVI-lea, construcţia a străjuit vechiul drum care lega Transilvania cu Ţară Românească prin pasul Vălcan, servind şi ca punct de vamă. Turnul a fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, circular, cu diametrul de 13 metri, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la doi metri înălţime de pământ şi, pentru acces, se folosea probabil o scară, cred istoricii. În jumătatea de vest are şapte deschideri de tragere, ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1,5 metri una de altă, iar în partea de est este protejat natural de terenul accidentat. Fortificaţia era prevăzută şi cu un drum de strajă de lemn, cu parapetul lat de un metru şi înalt de 0,80 metri. Istoricii spun că prospecţiunile arheologice efectuate aici au dus la descoperirea a numeroase materiale valoroase, care se păstrează astăzi în Muzeul din Deva, dar „matcă” lor a fost, din păcate, abandonată, asta deşi ar putea constitui, alături de salba de cetăţi dacice, un valoros punct de atracţie turistică. Cât de curând, turnul împlineşte 500 de ani, dar acesta continuă să fie mai cunoscut în străinătate decât la noi, deşi, la fel că şi cetatea de la Băniţa, are o mare încărcătură istorică, neexploatată. Vechea fortificaţie a atras însă atenţia unui om pasionat de istorie şi natură, Ovidiu Rizopol, vicepreşedinte al Asociaţiei PetroAqua, care ropune şi câteva soluţii. „ Nu vreau şi nu am veleităţi pentru prelegeri de istorie. Dar nepăsarea şi abandonarea în care se află mă determina să scriu, ca un amator, despre el. Peste câţiva ani face 500 de ani de existenţă! Ani mulţi s-a crezut că este o cetate dacică cu rolul de a apăra flancul sudic a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei cu capitală la Grădiştea Muncelului. (…) A fost construit între anii 1528-1529 de voievodul Trasilvaniei Petru de Pereny pentru a asigura paza drumului ce lega Oltenia de Ţară Haţegului, cât şi a punctului vamal din apropiere. Garnizoana fortificaţiei, formată din lefegii sârbi, apăra drumurile de incursiunile de jaf ale cetelor de turci, cât şi de grupuri de haiduci gorjeni. Alt rol al fortificaţiei era controlul circulaţiei aurului dinspre Depresiunea Petroşani spre Trasilvania obţinut, în acea vreme, prin spălarea nisipului aluvionar dintre cele două Jiuri. Cu investiţii puţine, Turnul de la Crivadia poate deveni un obiectiv turistic pentru toţi ce tranzitează zona. Investiţia constă în: a) O minimă nivelare a interiorului turnului acum fiind foarte accidentat .b) Construirea unei păsărele circulare de lemn cu podeţe, tot de lemn, în dreptul ambrazurilor pentru asigurarea condiţiilor de vizionare de la înălţime a frumoasei Văi a Haţegului! c) Montarea unui poster cu explicaţiile necesare”, arată Ovidiu Rizopol. O investiţie deolc mare, care ar putea duce, însă, la dezvoltarea zonei, ce ar trebui să dea de gândit responsabililor.

[slideshow_deploy id=’19661′]