Cer înfiinţarea unui punct de prim ajutor la Mănăstirea Prislop

Un grup de deputaţi atrage atenţia asupra  necesităţii înfiinţării unui punct de prim ajutor în incinta Mănăstirii Prislop. Majoritatea pelerinilor care ajung aici, la ,mormântul Părintelui Aresnie Boca, sunt bătrâni şi bolnavi şi oricând pot avea nevoie de îngrijiri medicale.

pizap.com14465506755791

S-a întâmplat nu o dată, iar pe drumul sinuos, blocat de maşinile miilor de oameni care vor să ajungă la Prislop, ambulanţele cu greu pot răzbi. “În fluxul de circa 2000 de pelerini zilnic există şi persoane cu afecţiuni grave de sănătătate, care necesită uneori acordarea  unei asistenţe medicale calificate. Cel mai apropiat punct al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Hunedoara se află în oraşul Haţeg, la 13 kilometri distanţă de mănăstire, iar drumul de acces între mănăstire şi oraş este îngust, dificil şi neasfaltat”, atrag atenţia deputaţii care au semnat solicitarea.

De precizat că reprezentanţii DSP Hunedoara a prezentat această situaţie oficialilor Ministerului Sănătăţii încă din luna august, solicitând sprijin pentru înfiinţarea unei structuri SMURD în incinta Mănăstirii Prislop, însă deocamdată răspunsul nu a venit.

Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910, în satul Vaţa de Sus din judeţul Hunedoara. A fost absolvent de medicină, teologie și bellearte, care citea deopotrivă Filocaliile și ultimele cărti despre quasari sau unde cuantice, fără să vadă o contradicție între creștinism și stiintă, între iuțimea cunoașterii intelectuale și miracolul energiilor necreate ale lui Dumnezeu. A fost arestat și torturat de Securitate în 1948 sub acuzația de legături cu legionarii, lucru pe care l-a negat întotdeauna. Intrat în monahism la Sâmbăta de Sus în 1940, a fost mutat la Prislop, iar în 1951 a fost din nou ridicat de Securitate, apoi trimis la Canal și la Ocnele Mari, pe motiv că atrăgea prea multă lume spre credinţă.  După o vreme de pribegie, a fost primit pictor la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor. Pensionat În 1968, părintele s-a stabilit în satul Drăgănescu pentru a picta în biserică, ceea ce a făcut cu multă răbdare până în primăvara anului 1989. S-a retras la mănăstirea Sinaia, unde, în acea toamnă, a și trecut la cele veșnice. A fost înmormântat la Prislop, așa cum  și-a dorit mereu, iar Mănăstirea a devenit loc de pelerinaj mai ales în ultimii ani.

[slideshow_deploy id=’17330′]