Nu toate relatările presei despre ultimele descoperiri din lumea științifică încep cu bine-cunoscuta sintagmă „conform unor studii efectuate de cercetătorii britanici…”. Există și realizări remarcabile ale cercetătorilor români, între care se înscriu și cele ale profesorilor și studenților Universității din Petroșani.

Una dintre acestea, cu puternice accente de interes direct pentru locuitorii Municipiului Petroșani și ai Văii Jiului, a început să fie scrisă în urmă cu aproape 7 ani, când, pe fondul restructurării industriei extractive din Valea Jiului, având ca scop decarbonificarea sectorului energetic, câțiva profesori ai Universității din Petroșani au observat că, din păcate, acest proces nu a fost însoțit în mod direct, așa cum era firesc, de o îmbunătățire reală a calității aerului.  S-au purtat discuții, unele contradictorii, s-au făcut și desfăcut colective de lucru interdisciplinare, s-au conturat direcții de acțiune și s-au scris proiecte, în cele din urmă, rămânând fideli cauzei doar cei cărora, subiectul nu a reprezentat doar o simplă miză profesională ci a devenit o reală îngrijorare pentru calitatea vieții și chiar sănătatea lor și a semenilor acestora.

După mai bine de cinci ani de încercări și muncă asiduă, în 25 ianuarie 2024, o echipă interdisciplinară alcătuită din 11 specialiști – profesori, doctoranzi și studenți – condusă de conf.univ.dr.ing.habil. Csaba LORINȚ, decanul Facultății de Mine de la Universitatea din Petroșani, venea în fața opiniei publice cu rezultatele parțiale ale proiectului „Cercetări comparate de geologie urbană, ecologie umană și studii de trafic cu impact asupra calității aerului în Municipiul Petroșani în contextul decarbonizării zonelor miniere” în care se contura un tablou cât se poate de complex al mecanismelor care guvernează această problematică.

Pe baza probelor de zăpadă, a sutele și miile de măsurători instrumentale directe privind calitatea aerului, a unor campanii extinse de monitorizare și chiar prin utilizarea unor dispozitive proprii proiectate și exploatate de specialiștii din colectiv, erau conturate atunci primele hărți ale poluării atmosferice și evidențiată, poate pentru prima dată într-un mod științific, problematica arderii deșeurilor din comerțul second-hand, utilizate drept combustibil în cartierele defavorizate ale orașului. „Ancorate profund în activitățile din sfera educației și cercetării, colectivele de cadre didactice, cercetători și studenți din Facultatea de Mine – Universitatea din Petroșani vor conlucra și în continuare, nu doar pentru a asigura specialiști de top pe piața muncii de profil, ci și pentru a asigura condiții de viață mai bune, în primul rând aici, la noi, ACASĂ! Sperăm că în acest fel putem să ne consolidăm niște puncte de vedere argumentate științific și să le validăm în cadrul unor simpozioane și conferințe și, mai ales, în cadrul unor publicații științifice recunoscute internațional” spunea la vremea respectivă decanul Facultății de Mine și, totodată, liderul acestui proiect, conf.univ.dr.ing. Csaba Lorinț.

Perioada scursă de la acest moment a fost valorificată în sensul validării, în laborator și pe teren, a stațiilor proprii de monitorizare, care măsoară în timp real atât valorile traficului rutier, cât și parametrii privind calitatea aerului.

 „Deși nu ne bazăm exclusiv pe valorile absolute măsurate cu aceste dispozitive, am ținut foarte mult să verificăm și să validăm acuratețea acestora în mai multe etape, atât în faza pilot – de laborator, cât și pe teren. Deși rezultatele sunt favorabile, cu o precizie măsurată de peste 80%, am pus accent mai mult pe diferitele tipare ce au putut fi evidențiate cu ajutorul acestor stații și care arată clar că, cel puțin în sezonul rece, principala sursă de poluare atmosferică în Petroșani nu se datorează traficului rutier, ci mai cu seamă arderii diferiților combustibili, între care nu putem neglija deșeurile provenite din comerțul de îmbrăcăminte și încălțăminte second-hand, în cartierele defavorizate ale municipiului. Deși nu există o evidență clară a autorităților asupra acestui fenomen, ne aducem aminte că, la un singur control al ANPC efectuat la scurt timp după publicarea rezultatelor preliminare ale proiectului nostru, au fost identificate nu mai puțin de 1.700 de tone de deșeuri „suspecte” într-un singur depozit situat în Valea Jiului, dar și acestora li s-a pierdut apoi urma. Judecând după numărul mare al acestor depozite și magazine cu amănuntul, știut fiind faptul că, Valea Jiului este un adevărat hub, mai ales pentru piața en-gros de second-hand din România, luând în considerare cele aproape 5.000 de locuințe care nu sunt racordate la rețeaua de gaze naturale, alternativa de a utiliza aceste deșeuri pe post de combustibil pare destul de facilă atât pentru comercianți, cât și pentru cei mai nevoiași dintre noi care aleg să se încălzească în acest fel, însă efectele pot fi extreme, nu doar în ceea ce privește poluarea, cât mai ales în ceea ce privește sănătatea lor și a noastră a tuturor locuitorilor din zonă. Nu ne-am propus să arătăm pe cineva cu degetul, dar este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă dacă lucrurile nu se îndreaptă în direcția vizată de acest proces al decarbonificării sectorului energetic. Este mai mult decât evident faptul că, înainte de a renunța definitiv la combustibilii convenționali este obligatoriu a implementa mai întâi soluțiile alternative considerate „verzi” și nu invers. Nu e nevoie de instrumente sofisticate și nu trebuie să fi neapărat specialist în domeniu, am demonstrat asta și cu aplicațiile implicite ale unui banal telefon mobil și, fără a ne raporta neapărat la valorile absolute înregistrate, toate tiparele ne arată același lucru: în sezonul rece, care la noi durează cca. 9 luni, datorită specificului local, poluarea atmosferică crește exponențial noaptea când traficul rutier scade până spre zero, dar când se intensifică „focăritul” în zona Colonie, Livezeni etc.”, explică conf.univ.dr.habil.ing. Csaba Lorinț.

Din multitudinea de date colectate începând cu anul 2019 și până în prezent, decanul Facultății de Mine a validat științific mai multe lucrări pornind chiar de la cele ale studenților, masteranzilor sau doctoranzilor pe care i-a coordonat la diferite simpozioane de profil și care au fost premiate în repetate rânduri, până la cele prezentate la diferite simpozioane internaționale. Trei dintre cercetări au fost publicate în cele mai importante fluxuri științifice ale bazelor de date internaționale (Clarivate Analytics, ISI Web of Science). Trecute prin cele mai stricte recenzii de specialitate și respectând cele mai înalte standarde ale deontologiei cercetării științifice internaționale, aceste lucrări se referă, pe de o parte, la monitorizările efectuate până în prezent – inclusiv la determinările realizate pe eșantioane de zăpadă colectate în anii 2019 și 2023, care se comportă ca un absorbant natural al poluării atmosferice, evidențiind nu doar o situație de moment, ci și anumite tendințe ale acesteia – iar, pe de altă parte, la performanțele sistemelor proprii de monitorizare și la evidențierile obținute cu ajutorul acestora.

„Pregătim spre publicare alte două cercetări, cele mai interesante și valoroase din punctul meu de vedere, care se vor referi la toxicitatea compușilor rezultați în urma arderii deșeurilor second-hand, vizată fiind revista Toxics, dar și la eventualele interferențe pe care le are funcționarea sporadică a Termocentralei Paroșeni în privința calității aerului din zonă, vizată fiind revista Atmosphere, ambele din familia MDPI”, arată Csaba Lorinț, decanul Facultății de Mine de la Universitatea din Petroșani.

Acesta a preciază că, deși rezultatele acestor studii privind calitatea aerului în municipiului Petroșani au întâmpinat puncte de vedere diverse în comunitate, de la cele aprobative și apreciative până la cele de contestate și chiar ostilitate, ele devin cu atât mai valoroase cu cât constituie un esențial demers pe care cei în drept au obligația de a-l lua în considerare în elaborarea unor măsuri care să conducă la schimbarea situației actuale.

„Demersul nostru nu ar trebui privit cu ostilitate, așa cum nici noi nu încercăm să tragem pe nimeni la răspundere. Ca în orice domeniu, adevărul dovedit științific trebuie să primeze și cred că nu va veni altcineva, străin de aceste locuri, să o facă dacă noi, cei direct afectați, nu ne preocupăm de propria sănătate și de cea a semenilor noștri. Cred că cercetările noastre devin acum și mai valoroase când asistăm la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește politicile energetice globale, dar și a celor regionale. Este evident că înainte să dărâmam trebuie să construim și, chiar și în acest domeniu al energiei, este esențial nu doar să găsim alterativa, ci să o și implementăm înainte de a renunța benevol la resursele convenționale. Se pare că altfel, mai ales pe plan local, efectele procesului de decarbonificare ale sectorului energetic sunt cel puțin în antiteză față de cele așteptate. Sperăm ca studiile noastre să fie folositoare tuturor celor care sunt în măsură să asigure sustenabilitatea zonei și să fructifice alocările financiare aparent uriașe pentru a găsi cu adevărat alternative ecologice pentru miile de locuințe din Petroșani și din întreagă Vale a Jiului care utilizează încă sobe și care, indiferent de combustibilul folosit, poluează masiv zona. Putem să implementăm soluții așa-zise verzi pentru transportul local și regional, dar până nu vom implementa alternative reale la utilizarea sobelor, calitatea aerului în zonă va fi departe de pretențiile unui oraș turistic de munte” concluzionează conf. univ.dr.habil. Claba Lorinț, decanul Facultății de Mine, coordonatorul acestui studiu.