Activitate cultural-educațională derulată de Biblioteca județeană „Ovid Densușianu” la aniversarea a 140 de ani de la nașterea scriitorului Liviu Rebreanu

Chiar în ziua în care s-au împlinit 140 de ani de la nașterea marelui prozator  Liviu Rebreanu, 27 noiembrie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” o activitate cultural-educativă dedicată personalității, creației și valorificării moștenirii sale culturale.

Sub genericul „Liviu Rebreanu – omul, creația, posteritatea”, participanții la eveniment au urmărit o prezentare despre viața și opera autorului.

„Acest gen de activități continuăm să le organizăm cu regularitate având drept public-țintă elevi cărora dorim să le insuflăm dragostea pentru lectură, pe de o parte, și completarea cunoștințelor dobândite la școală, pe de altă parte. De fiecare dată căutăm să prezentăm personalități din lumea literară, artistică, muzicală, științifică sau evenimente istorice memorabile, încercând astfel să îmbogățim cultura generală a tinerilor”, a declarat Ioan Sebastian Bara, managerul instituției de cultură.

Prezentarea vieții și creației lui Liviu Rebreanu a fost concepută în trei părți: a început cu o detaliată descriere a principalelor momente din biografia sa de tânăr intelectual ardelean (născut la 27 februarie 1885 la Tîrlișua, pe plaiuri năsăudene, într-o „noapte cu cea mai formidabilă ploaie de stele”), care și-a urmat pasiunea pentru scris și s-a impus în literatura română, devenind unul dintre cei mai mari romancieri români. Nu a fost omis momentul apariției primului său volum de proză, „Frământări”, apărut la Orăștie la editura condusă de Sebastian Bornemisa.

Au fost prezentate pe rând marile capodopere romanești ce poartă semnătura Liviu Rebreanu: Ion (1920), Pădurea spânzuraților (1922), Răscoala (1932). Celelalte romane ale sale (Ciuleandra, JarGolaniiAdam și Eva etc.), deși au avut succes la public, nu se ridică la nivelul celor trei capodopere, fiind considerate „romane de raftul doi”.