Complexul Energetic Hunedoara nu a accesat, încă, primul ajutor de stat acordat de Guvern sub formă de împrumut, dar este în procedură de accesare.

Un ajutor de stat în limita sumei de 40 de milioane de lei, acordat din venituri din privatizare, pe o perioadă de 90 de zile. În data de 13 mai, Guvernul a anunţat că acest împrumut este “destinat rambursării de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A a ajutorului de stat incompatibil pentru care Comisia Europeană a dispus în data de 20 aprilie 2015 recuperarea acestuia de către statul român. Obligația de recuperare a ajutorului de stat rezultat din tarifele practicate de Hidroelectrica pentru Societatea Termoelectrica S.A și Societatea Electrocentrale Deva S.A s-a extins la Complexul Energetic Hunedoara în calitate de succesor în drepturi al celor două societăți”. De precizat că CEH nu poate rambursa acest împrumut din cel de-al doilea ajutor de stat, ci numai din încasările proprii, ceea ce înseamnă o nouă piatră de moară la gâtul companiei energetice. Şi, mai mult decât atât, Guvernul a precizat cât se poate de clar că “împrumutul în limita sumei de 40 de milioane de lei se acordă cu condiția constituirii unor garanții care trebuie să acopere cel puțin 120% din cuantumul împrumutului. Garanțiile se constituie prin instituirea de către organul fiscal competent al ANAF a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea societății”.

Ajutor de stat sau prejudiciu şi pierderi?!

 Oficialii guvernamentali vorbesc despre un “ajutor de stat incompatibil” de care ar fi beneficiat cele două termocentrale cuprinse în CEH, respective Mintia şi Paroşeni, numai că în urmă cu doar vreo doi ani Guvernul condus tot de primul ministru Victor Ponta punea altfel problema şi vorbea despre prejudicii.

În 2013, rezultatele unei anchete derulate de corpul de control a primului ministru arătau că Electrocentrale Deva ar fi fost favorizatã de foşti ministri ai Economiei în relaţiile comerciale cu Hidroelectrica, iar acest lucru ar fi dus la prejudicierea acestei din urmã societãţi. Din aceste relații comerciale, Hidroelectrica ar ieșit sifonată, cu pierderi de peste 100 de milioane de lei. Potrivit documentului dat publicităţii de Guvern în martie 2013, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, ar aprobat, în iulie 2009, respectiv februarie și martie 2010, mai multe note interne, la propunerea directorului Hidroelectrica, modalitate prin care a intervenit direct în relația contractuală dintre Electrocentrale Deva, în calitate de vânzător, respectiv Hidroelectrica, în calitate de cumpărător, susţinând astfel interesele financiare ale termocentralei hunedorene, după cum spuneau la vremea respectivă reprezentaţii Guvernului. Practic, se arăta în raportul corpului de control, Videanu a aprobat majorarea prețului de livrare a energiei peste cel reglementat de ANRE pentru producătorul de energie și a cauzat în acest fel un prejudiciu de peste 95 de milioane de lei noi.

A fost sesizat DNA

 Și Ion Ariton, care i-a succedat lui Videanu la ministerul Economiei, a fost luat în colimator şi s-a spus că ar fi  continuat aceste practici, astfel că în ianuarie 2011 a intervenit și el în relația contractuală dintre cele două societăţi. În acest caz, Hidroelectrica a înregistrat o pagubă de 13,8 milioane lei, reprezentând pierderea înregistrată de societate în 2011 din executarea acestui contract, se artăta în documentul la care facem referire.   Raportul vorbea și despre posibile fapte de natură penală ale celor care au intervenit în relațiile contractuale dintre Hidroelectrica și Electrocentrale Deva, astfel că a fost sesizat DNA la momentul respective. Problema este că acum nimeni nu mai vorbeşte despre “prejudicial” calculate şi anunţat în anul 2013, iar întreaga resposnabilitate financiară este aruncată în spatele Complexului Energetic Hunedoara care oricum străbate o situaţie extreme de dificilă.

Cunoscătorii situaţiei spun, însă, că, de fapt, nici măcar nu se poate vorbi despre un ajutor de stat illegal, ci despre un contract commercial, încheiat în condiţiile de la acea vreme. Problema ar fi fost pe la Fondul Proprietatea, care deţine vreo 20% din acţiunile Hidroelectrica şi care a formulat reclamaţie la Comisia Europeană. Aşa s-a ajuns la crearea acestei false probleme, care pune în cele din urmă presiune financiară pe CEH.

[slideshow_deploy id=’13836′]