Comisia Europeană, Parlamentul European  şi Consiliul Europei au început negocierile pentru reglementările propuse privind comerţul cu minerale din zone de conflict. Organizaţiile societăţii civile europene susţin o propunere – adoptată dealtfel de Parlamentul European în luna mai anul trecut – care solicită un sistem obligatoriu tip „due diligence” pentru industriile care utilizează materii prime din zone de conflict şi zone de risc. „Companiile au obligaţia să îşi verifice lanţurile de furnizori şi să ia măsuri pentru a preveni finanţarea conflictelor armate şi încălcarea drepturilor omului”, a explicat Anna Backmann din partea campaniei europene Stop Mad Mining.

„Parlamentul European a luat deja o poziţie fermă pe care statele membre şi Comisia nu o pot ignora”, a evidenţiat  Michael Reckordt de la PowerShift. În mai 2015 Parlamentul şi-a exprimat sprijinul pentru o schemă obligatorie de „due diligence” care să se aplice la topitorii, la importatorii de metale şi la „industria din aval” – cei care utilizează metale în produsele lor. „Doar dacă întregul lanţ de furnizori este inclus în reglementare pot fi consumatorii europeni siguri că nu sprijină fără să vrea conflictele violente din lume, cumpărând telefoane, laptopuri, calculatoare sau maşini”, a adăugat Anna Backmann.

„În prezent chiar şi China aplică standardele de „due diligence” ale OCDE. Ei fac acest lucru voluntar, dar pentru întregul lanţ de furnizori. Este ridicol dacă astfel Europa este lăsată în urmă de China într-o problemă esenţială de drepturile omului”, a spus  Michael Reckordt.

Unele state membre UE sprijină o reglementare strictă, obligatorie. Suedia şi Germania, de pildă, şi-au anunţat public sprijinul pentru introducerea unor cerinţe de raportare obligatorii. De asemenea şi unele corporaţii Europene multinaţionale, cum ar fi Telenor – o companie norvegiană de telecomunicaţii – şi Novo Nordisk – o companie farmaceutică daneză, şi-au afirmat sprijinul pentru reglementarea obligatorie.

Campania „Stop Mad Mining” („Stop mineritului iresponsabil”) susţine reglementarea privind schema obligatorie de „due diligence” care să asigure faptul că toate companiile care importă în Europa minereuri, metale şi produse ce conţin astfel de materiale îşi verifică lanţurile de furnizori. Extracţia materiilor prime care se află în bunurile noastre de consum este de multe ori asociată cu distrugerea mediului, încălcări ale drepturilor omului şi finanţarea conflictelor armate. Aurul, tantalul, staniul şi tungstenul (3TG) sunt extrase în zone afectate de conflicte din Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană, Myanmar şi Columbia, dar şi în alte regiuni afectate de conflicte şi zone de risc din lume. Aceste metale ajung în telefoanele, laptopurile şi maşinile pe care cetăţenii UE le cumpără în fiecare zi.

Din acest motiv, printr-un mare pas înainte, membrii Parlamentului European au votat în data de 20 mai pentru o reglementare fermă şi obligatorie care să oblige companiile care introduc în Europa produse 3TG – sub orice formă – să le obţină într-un mod mai responsabil. Cu toate acestea, decizia privind legislaţia finală se va lua printr-o negociere continuă tip „trialog” între Parlamentul European, Comisia UE şi reprezentanţii Statelor Membre.

Partenerii Stop Mad Mining au lansat o petiţie prin care cer Statelor Membre să se alăture angajamentului Parlamentului de a rupe legătura dintre finanţarea conflictelor şi obţinerea de metale, prin susţinerea unor cerinţe obligatorii de „due diligence” care ar putea avea un impact real şi pozitiv asupra comerţului cu minerale, precum şi asupra violenţei şi distrugerilor asociate cu mineritul în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii.

Campania „Stop Mad Mining”, compusă din doisprezece organizații europene și una din Salvador, cere reglementări clare în ceea ce privește standardele de mediu și sociale, inclusiv privind drepturile omului, în extracția și comercializarea de materii prime.

[slideshow_deploy id=’19869′]