Caritas Petroșani, gazda unui workshop-ul cu tema ”Metodologie și intervenție pentru vârstnicii aflați în nevoie”

În cadrul proiectului Centrul pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale în Valea Jiului finanțat de Fundația Renovabis din Germania și cofinanțat prin parteneriatele Organizației Caritas Alba Iulia cu Consiliul Local Petrila, respectiv Consiliul Local Petroșani, s-a desfășurat la Centrul de Consiiere și Sprijin Sf Varvara Petroșani, workshop-ul cu tema Metodologie și intervenție pentru vârstnicii aflați în nevoie, spațiu unde s-au întâlnit stakeholderi locali atât din administrațiile publice locale din Petroșani și Petrila, reprezentanții CIAS Petrila, Spitalul de Urgență Petroșani dar și din serviciile private de îngrijire a vârstnicului, centre rezidențiale sau de prevenție a instituționalizării vârstnicului.

Potrivit coordonatorului de programe Caritas în Valea Jiului, Alexandru Kelemen, obiectivul acestui workshop a fost acela de identifica prioritățile de îngrijire ale vârstnicului din zona Văii Jiului și nu numai. ”Știm cu toții că zona noastră se confruntă cu o depopulare masivă în rândul persoanelor tinere și sunt foarte multe cereri în toate serviciile existente care pot asigura sprijin și suport, un trai decent pentru vârstnicii rămași singuri, fără autonomie și grijă. Au fost iterate o serie de realități, sociale cum ar fi: o cerere mare pentru locuri în centrele rezidențiale specializate în îngrijirea vârstnicului, o colaborare groaie interinstituțională în ceea ce privește sistemul medical – cel de protecție social și cel privat, probleme ce privesc personalul specializat, calificarea și competența acestuia”, spune Alexandru Kelemen.

Participanții au  sintetizat în decursul acestor ore de consultare 3 priorități de intervenție, fiecare dintre ele cu soluția și responsabilul de a implementa soluția.

1.Insuficiența serviciilor de îngrijire a vârstnicului de tip rezidențial sau de prevenire a instituționalizării acestuia. Conform reprezentanților din sistemul rezidențial de îngrijire există un număr mare de cereri de instituționalizare căruia, în acest moment, nu îi pot face față, dar mai mult decât atât, lipsa unui sistem de prevenire a instituționalizării prin servicii de tip centru de zi pentru vârstnic sau a îngrijirilor la domiciliu crează o presiune nu numai asupra sistemului social dar și al celui medical. Ca și soluții au fost identificate: – crearea de noi servicii pentru îngrijirea vârstnicului, de zi, de primire în regim de urgență, rezidențiale pentru a putea face față numărului de cereri tot mai însemnat și a efectelor demografice regionale.

Semnarea contractelor de colaborare/contractare între instituțiile angrenate în protecția vârstnicului. Ca și responsabili pentru implementarea soluțiilor au fost numite primăriile fiecărei localități ca fiind inițiatorului unui protocol comunitar de colaborare între instituții astfel încât fiecare dintre acestea să poată să cunoască care este rolul și responsabilitatea fiecăreia în îngrijirea vârstnicului, departamentele de investiții din cadrul primăriilor, care ar putea să contribuie la  înființarea de noi centrelor sociale adresate vârstnicilor prin identificarea surselor de finanțare alocate acestor servicii, inițierea/scrierea unor proiecte care să vizeze dezvoltarea serviciilor sociale necesare categoriei de beneficiari menționată , iar ONG-urile, care în parteneriat cu administrațiile publice locale pot aduce valoare adăugată și pot contribui la derularea cu succes și la un standard înalt al protecției vârstnicului.

2. Lacune legislative care împiedică crearea unui sistem de protecție îndreptat spre îngrijirea vârstnicului și nu stipulează clar responsabilitatea și consecința. Plecând de la exemple concrete de abuz a persoanelor vârstnice, întâlnite de către autoritățile publice sau private, s-a observat că dacă un vârstnic nu este îngrijit corespunzător au chiar e abuzat  – și în cazul în care contractual o persoană se angajează să o facă până la moarte, moștenind bunurile acestuia – Direcțiile de asistență socială/ SPAS-urile locale nu au instrumente suficiente pentru a putea interveni în interesul vârstnicului. S-a ajuns astfel la următoarea soluție: propunere de modificare legislativă care stipulează ca în momentul semnării contractului în care o persoană care dorește să îngrijească un vârstnic urmând să moștenească bunurile acestuia, să existe o persoană delegată din partea SPAS/DAS local care să devină manager de caz și în cazul unui abuz din partea celui care îl îngrijește pe vârstnic să poată aduce informații relevante despre caz și despre situația existentă facilitând astfel timpul și resursele sistemului juridic. Ca și responsabil: Organizația Caritas Alba Iulia prin juriștii săi va întocmi textul acestei propuneri care va fi transmis tuturor actorilor sociali din comunitate și nu numai pentru eventuale modificări iar mai apoi propunerea va fi mai departe înaintată forurilor competente legislative.

 

3. CUM TE VEZI TU CA ȘI VÂRSTNIC ÎN SISTEMUL ACTUAL DE PROTECȚIE?

”Aceasta este întrebarea la care nu trebuie doar autoritățile sau societatea civilă trebuie să răspundă ci fiecare dintre noi trebuie să conștientizăm ce putem să facem pentru a îmbunătăți viața vârstnicilor. Trebuie să știm ce comunitate lăsăm copiilor noștri, una care are grijă de cei care ne-au adus ziua de azi sau una care nu-și valorizează înaintașii. La această întrebare trebuie să răspundem cu toții. Și pentru că toți participanții la workshop cred că Valea Jiului are valori sănătoase  nu uităm că o comunitate puternică și  creștină are grijă de cei aflați în nevoie. Ca și soluții am identificat: Un mesaj comun al stakeholderilor în media vis a vis de problematica vârstnicului și de importanța lor pentru comunitate, vom sugera fiecărei autorități publice locale organizarea unor seminarii cu reprezentanții instituțiilor de protecție, de sprijin, persoane vârstnice, etc pentru a identifica exact nevoia locală. Ca și responsabil am identificat: ONG-urile implicate în protecția vârstnicului care pot propaga un mesaj de încurajare a grijii față de cei în vârstă, autoritățile publice locale care în parteneriat sau singure pot pune problema vârstnicului pe agenda publică”, a mai spus Alexandru Kelemen.

 

Workshop-ul organizat de Asociația Caritas a fost în așa fel construit încât să  aducă problemele din diferite medii de intervenție dar și să găsească soluții viabile. ”Avem nevoie de ajutorul fiecărui membru al comunității să nu mute privirea în cealaltă parte atunci când se observă abuzurile, atunci când consideră că un vârstnic este neglijat”, concluzionează Alexandru Kelemen, liderul Caritas Petroșani.