”Valea Jiului se dezvoltă prin Europa.” Acesta este crezul Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, organizație menită tocmai pentru a facilita accesarea fondurilor europene disponibile regiunii în programul pentru Tranziție Justă. Cum ajung însă acești bani în proiectele de dezvoltare locală ?

Acesta a fost subiectul unei dezbateri care a avut loc vineri seara, la Petrila, cu participarea unor experți capabili să ofere cele mai competente răspunsuri:

* Roxana Mânzatu (ministru secretar de stat la Departamentul pentru monitorizarea Programelor de finanțare Naționale și Europene) de la Cancelaria Primului Ministru;

* Doina Surcel, expert în programe ITI la ADR Vest;

* Răzvan Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;

* Lucian Rus, secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului;

În prezența liderilor autorităților locale și județene, a reprezentanților mediului de afaceri, parlamentarilor hunedoreni și ai societății civile, dezbaterile au generat întrebări și răspunsuri menite să scurteze drumul de la întocmirea de strategii de dezvoltare locală la implementarea proiectelor care pot da o nouă identitate economică și socială a Văii Jiului, după închiderea sectorului minier.

În deschiderea evenimentului, un mesaj al Comisiei Europene pentru stakeholderii din Valea Jiului a fost prezentat de Krzysztof Kasprzyk – deputy manager al Direcției Generale Regio. Acesta i-a îndemnat pe reprezentanții administrațiilor locale și ai mediului de afaceri să scrie proiecte capabile să atragă resursele europene consistente care sunt alocate regiunii, convins fiind de faptul că potențialul de revigorare și dezvoltare a zonei este unul extrem de ridicat.

Între problemele ridicate de reprezentanții autorităților publice locale, Lucian Resmeriță (primarul municipiului Lupeni) a reliefat faptul că, nu de puține ori, ofertele și cerințele UE privind accesarea banilor europeni se bat cap în cap. ”Noi, la nivelul tuturor primăriilor, am reușit să atragem deja fonduri europene considerabile. Suntem pregătiți, de asemenea, cu alte proiecte pentru a atrage bani și aproape că ”vânăm” fiecare program european. Dar, de multe ori, între nevoile oamenilor și condițiile de accesare a banilor se interpun bariere greu de înțeles și imposibil de trecut. Spre exemplu, dacă oamenii din municipiul Lupeni ne cer să dezvoltăm infrastructura turistică din stațiunea Straja, lucru pe care l-am cuprins și în Strategia de Dezvoltare a ITI Valea Jiului, atunci când mergem cu proiectele aflăm că pe acest domeniu nu sunt disponibile axe de finanțare. Dacă vrem să facem parcări, pentru că ne sunt absolut necesare, scriem proiecte și aflăm că nu pot fi obținuți bani europeni pentru acestea. Apoi, ne confruntăm cu situații în care proiectele noastre zac ani de zile în birourile de pe la ministere, într-un circuit birocratic, la mâna vreunui funcționar dezinteresat, așa cum am avut cazul unui proiect pe turism care a stat mai bine de 5 ani blocat la minister, deși avea fonduri alocate pentru implementare, până când, atunci când am reușit să deblocăm problema birocratică, am aflat că s-au pierdut banii. Dacă astfel de probleme nu sunt eliminate, atunci tot ceea ce încercăm noi să construim ca alternativă pentru Valea Jiului, nu rămâne decât o frumoasă poveste”, a spus, în intervenția sa, primarul Lucian Resmeriță.

Unul din scopurile principale ale dezbaterii de la Petrila a fost, în opinia secretarului de stat Roxana Mânzatu, tocmai acela de a facilita interacțiunea directă între factorii în măsură să elimine astfel de obstacole. Aceasta s-a declarat deschisă în a acorda în continuare, sprijinul său total Văii Jiului, astfel încât ideile și proiectele comunităților locale de aici să fie convergente cu cerințele finanțatorilor europeni, dar și eligibile pe alte programe de finanțare, derulate atât prin fonduri europene, cât și guvernamentale. ”Știu că e nevoie de bani mulți pentru a dezvolta radical Valea Jiului. Și știu de asemenea că, oricât ar fi de mulți, banii nu ajung niciodată. Dar, în acest moment, atât statul român cât și Uniunea Europeană acordă o atenție specială acestei zone. Într-un fel, Valea Jiului este privilegiată și trebuie să găsim soluții pentru a valorifica întregul potențial de finanțare, pentru că dacă primele proiecte vor decurge bine, există șanse foarte mari ca banii alocați de UE în programul de Tranziție Justă să fie suplimentați. Eu am toată disponibilitatea și dorința de a fi un sprijin pentru dumneavoastră în acest demers, pentru că toți ne dorim ca Valea Jiului să fie un model de succes în ceea ce privește Investițiile Teritoriale Integrate și cred că putem face acest lucru”, a spus Roxana Mânzatu.

În cadrul dezbaterilor au fost prezentate toate oportunitățile de finanțare pe care le au la dispoziție în acest moment, fie pe fonduri europene directe, fie pe diverse alte programe europene și programe guvernamentale, atât sectorul public cât și cel privat, iar reprezentanții Guvernului au recomandat celor prezenți să ia în calcul fiecare dintre aceste programe.

Zeci de întrebări punctuale au fost lansate din public și au primit răspuns din partea invitaților, însă problematica extrem de complexă a accesării banilor europeni a generat ideea permanentizării unor astfel de sesiuni de informare și dezbatere, cu factorii de decizie de la nivel guvernamental și al unităților de implementare a programelor europene, cel puțin o dată pe lună. Pentru ca drumul resurselor financiare care pot genera o dezvoltare reală a Văii Jiului, de la  ideea la strategie și, mai departe, la implementare să fie unul cât mai neted, cât mai coerent și cât mai scurt.

Fotografii de Ilie Pintea