Agent șef principal de poliție Daniel Mihai Gapșea din cadrul Poliției Orașului Uricani, județul Hunedoara, își amintește că în anii copilăriei obișnuia să vizioneze filme în care rolul principal îl aveau detectivii, fără să realizeze că, într-o zi, va fi unul dintre ei. La început a lucrat în structura de ordine și siguranță publică, pentru ca după șase ani să intre în breasla criminaliștilor, acolo unde se află și în prezent.
La 14 ani a descoperit aparatul foto, iar în momentul în cate tehnologia a avansat și pe piață și-a făcut apariția aparatul digital, și-a achiziționat tot ce avea legătură cu acest domeniu. Și pentru că viața te pune, fără să îți dai seama, acolo unde este nevoie de tine, Daniel a ajuns să îmbine pasiunea pentru fotografie cu munca de polițist criminalist. Are 47 de ani, din care 25 de ani îi poartă semnătura de polițist. A ajuns să îmbrace uniforma ca urmare a unui concurs de recrutare a personalului din sursă externă, iar de atunci se declară cucerit de sistem.
,,Când ajungi la fața locului și vezi ulterior că, datorită amprentelor pe care tu le-ai ridicat sau pentru că ai acordat o atenție aparte unui anumit detaliu, un caz cu autor necunoscut ajunge să fie rezolvat, ai un grad de satisfacție care nu poate fi egalat nicicum”, spuneDaniel Gapșea.
Dintre spețele care i s-au tipărit în minte prin fața ochilor îi trece un caz de omor petrecut cu aproape 18 ani în urmă. Spune că, alături de colegii săi, a muncit trei săptămâni zi de zi pentru ca, într-o duminică, să ridice o probă ADN care a ajuns să fie cheia misterului și să ducă la identificarea prezumtivului autor. Datorită acelei probe, s-a făcut dreptate, iar dosarul de cercetare penală a fost soluționat.
Are mii de amprentări în portofoliu, fotografii și mai multe, cazuri complexe la care a lucrat și autori care au ajuns în spatele gratiilor și datorită lui. ,,Dacă m-aș întoarce în timp, aș lua fix aceeași decizie de a deveni polițist”, mărturisește, mândru, Daniel Gapșea.
De unde își ia forța, puterea de a merge înainte și dorința de a lăsa ceva în urma sa? Din propriul stil de viață. Când nu ține în mână aparatul foto în interes de serviciu, Daniel aleargă pe cărări de munte. În 2018 a alergat 120 de km de la Uricani până la Alba Iulia, peste munți, în cadrul mișcării CenteRUN. Este implicat periodic în campanii și activități umanitare. În anul 2020, în plină pandemie de Covid, când lumea nu avea voie să-și părăsească locuința, el a alergat la ultramaratonul ,,Eu alerg! Tu donezi!”. A străbătut un traseu de 137 de km în jurul mesei din propria sufragerie, timp de 24 de ore, alături de fetița sa de opt ani. Un an mai târziu, a repetat această experiență în oraș. Alături de un grup de prieteni a semnat 69 de ture ale orașului Uricani, adică 116 km. Ambele sale acțiuni au făcut parte din campania umanitară dedicată copiilor ,,AUTISM – 24 de ore”, pusă în practică de organizatori la Marea Neagră și în mediul online de competitori.
Toate aceste lucruri, poate imposibile pentru mulți dintre noi, sunt posibile pentru Daniel cu sprijinul familiei și al prietenilor. ,,Am început să fac sport la modul serios când am atins greutatea de 98 de kg. M-am întâlnit cu un prieten, a cărui replică referitoare la felul în care arătam mi s-a întipărit în minte. Un an mai târziu aveam cu 18 kg mai puțin”.
În prezent, indiferent cât aleagă, aleargă și virtual. Obiectivul său: să înconjoare globul pământesc alergând. Cât înseamnă asta ca distanță: 40.075 de km. Până la ora actuală a alergat peste 24.500 de km. Startul l-a dat în 2014, iar de atunci aleargă consecvent și matematic. În timpul alergărilor, strânge nu doar kilometri, ci și fotografii. Dacă se întâmplă să plece fără aparatul foto la el, închide ochii și face o fotografie mentală. Astfel, știe că a luat cu el imaginea care i-a atras atenția.
O imagine care ar putea atrage atenția oricui este răsăritul soarelui, văzut de pe vârful Piatra Iorgovanului, cel mai cunoscut vârf din Retezatul Mic. Așa își sărbătorește Daniel ziua de naștere, în fiecare an, pe 7 noiembrie. Pleacă de acasă la ora 04.30, pentru ca trei ore mai târziu să admire răsăritul soarelui în vârf de munte, alături de prieteni.
Cu ce altceva credeți că se mai ocupă un polițist criminalist atunci când nu ridică probe de la fața locului, nu amprentează și nu face fotografii? Cântă la caval, un instrument muzical mai puțin cunoscut, dar cu tradiție și specific românesc. Fire autodidactică, polițistul hunedorean a cochetat de-a lungul timpului cu orga și chitara. Cheia pentru a bifa atât de multe activități: un management riguros al timpului și fără pauze care nu sunt necesare. Moto-ul său: succesul este suma unor mici eforturi, repetate zi de zi – citat care îi aparține lui Robert Collier, cunoscut scriitor american. Totodată, Daniel consideră că succesul poate fi atins doar dacă aplici formula ,,a avea = a ști X (ori) a face”.
Pentru el, exercițiul vizual este cheia pentru deblocarea creierului. De exemplu, în timp ce face sport, pentru a-și elibera mintea de gânduri, numără. Pentru că, de multe ori, nu este suficient doar să numere, vizualizează cifra pe care o numără. ,,În astfel de momente, în care mintea se golește, apar soluții pentru cazuri specifice muncii de poliție, se creează un declic care poate însemna o rezolvare la care poate altfel nu te-ai fi gândit”, adaugă Daniel.
După 25 de ani de activitate, acesta consideră că încă mai are de învățat, mai ales prin prisma faptului că meseria de polițist înseamnă nu doar aplicarea unei sancțiuni contravenționale, ci și valențe de psiholog, sociolog sau profesor.
,,Dacă ești o persoană empatică și lucrezi la ordine publică, nu poți să împarți flori și să fii vesel toată ziua. Ești util, mai degrabă, într-o structură de siguranță școlară, unde poți desfășura activități de prevenire și educație civică”, completează polițistul, zâmbind.
Din punct de vedere al muncii de polițist criminalist, Daniel Mihai Gapșea deservește trei zone: Lupeni, Uricani și Vulcan. Ce nu îi place în viață? Să renunțe la obiectivele deja stabilite și să fie mințit. Indiferent de domeniu, personal sau profesional, își face planuri pe 5 – 10 ani, planuri care includ evaluare periodică, în funcție de obiectivul ales, și replanificare, dacă este cazul. ,,Dacă nu ai idee unde vrei concret să ajungi, nu ai cum să ajungi acolo. E ca și cum te-ai urca într-o barcă și te-ai lăsa în voia vântului din ocean. Te poți învârti ani întregi în jurul aceluiași punct”, mai subliniază polițistul.
Este conștient că, în curând, va trebui să încheie acest frumos capitol din viața sa: munca de polițist criminalist. Totuși, consideră că atunci când ne vine rândul, fiecare dintre noi trebuie să plecăm și să lăsăm locul liber pentru tânăra generație. Nu oricum, ci un loc cu sens. ,,Ca să poți să inspiri, trebuie să faci. Dacă vrei să facă sport copilul tău, trebuie să faci tu sport. Dacă vrei să învețe carte, trebuie să înveți tu. Dacă vrei să fie un profesionist, trebuie să fii tu un bun profesionist”, mai spune Daniel Gapșea. Acesta concluzionează că nu trebuie să plecăm ca și cum nu am fi existat. Amprenta pe care o lăsăm în urma noastră va fi clar piatra de temelie pentru cei care ne vor înlocui.
