Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 3–8 septembrie 2026, Zilele „Tribuna”, o manifestare culturală cu participare internațională, organizată de revista „Tribuna”, instituție de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj. Evenimentul a reunit profesori universitari, filosofi, scriitori, poeți, jurnaliști și reprezentanți ai vieții culturale din România și din străinătate. Conferințele, literatura, teatrul și dialogul dintre culturi au alcătuit un program în care reflecția intelectuală s-a întâlnit cu bucuria de a fi împreună.
Revista „Tribuna” este una dintre publicațiile culturale importante ale Clujului și ale Transilvaniei, cu o tradiție consolidată în promovarea literaturii, filosofiei, artelor și dezbaterii de idei. Prin activitatea sa editorială și prin manifestările pe care le organizează, revista contribuie la susținerea vieții culturale locale și naționale, oferind un spațiu de întâlnire pentru scriitori, cercetători, artiști și cititori. Sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, instituția își desfășoară activitatea ca parte a infrastructurii culturale a județului, păstrând totodată deschiderea către dialogul internațional și către comunitățile românești din afara țării.
Dincolo de diversitatea temelor, evenimentul a oferit prilejul unor întâlniri între oameni cu preocupări și experiențe diferite, uniți de interesul pentru cultură și de dorința de a împărtăși idei. În acest cadru, conferințele au devenit nu doar ocazii de reflecție, ci și puncte de plecare pentru conversații, apropieri și noi legături.
Vineri, 4 septembrie, prof. univ. dr. Nicolae Iuga a susținut tema „Problema dublului standard în discursul public”, iar prof. univ. dr. Andrei Marga a prezentat „De la provocarea distopică la construcție filosofică”.
Sâmbătă, 5 septembrie, amfitrionul manifestării, dr. Mircea Arman, filosof, scriitor și director al revistei „Tribuna”, a susținut tema „Capacitatea imaginativă și halucinațiile IA. Lumea mediocrității”. Balázs F. Attila, poet, scriitor și editor din Ungaria, a prezentat „Lumea ca devenire imaginativă”, iar prof. univ. dr. Vasile Zecheru a continuat programul cu „Revolta secundului”.Duminică, 6 septembrie, prof. univ. dr. Victor Neumann a abordat tema „Balcanii și Mitteleuropa: spații ale experimentării conceptelor politice europene”, iar prof. univ. dr. Ștefan Damian a prezentat „Liviu Rebreanu, percepția Italiei”.
Seara a continuat cu Rondul poeților, la care au participat poeți din România și Ungaria. După rigoarea conferințelor, poezia a adus o altă formă de cunoaștere: aceea care nu caută întotdeauna să explice, ci să facă simțită lumea. Vocile poeților au creat momente de apropiere, în care cuvântul a devenit, pentru câteva clipe, experiență împărtășită.
Luni, 7 septembrie, întâlnirea dedicată temei „Interferențe culturale româno-spaniole în Principatul Asturias” i-a avut ca invitați pe Aitor García, primarul municipiului Bimenes din Spania, Mircea Giani Florescu, președintele Festivalului CultuRO din Spania, și Dan Constantin Julei, președintele Asociației Cultura Mater din Oviedo, Spania. În aceeași zi, Adrian Țion, scriitor, dramaturg și critic de teatru, a susținut tema „Teatrul astăzi”.Printre participanți s-au aflat scriitori, poeți, artiști și oameni de cultură, ale căror contribuții au îmbogățit programul și au reflectat diversitatea vieții culturale. În acest context, Alin Oprea, cunoscutul interpret și compozitor, a participat la eveniment alături de soția sa, poeta Medana Oprea. Medana a asigurat traducerea discursului primarului spaniol Aitor García, facilitând dialogul dintre invitați și publicul român.Diversitatea invitaților și a subiectelor a dat manifestării un caracter aparte. Filosofia, istoria, literatura și teatrul nu au apărut ca domenii izolate, ci ca modalități diferite de a înțelege lumea și de a comunica. Întâlnirea cu reprezentanții comunităților culturale românești din Spania a adus, totodată, în atenție importanța legăturilor care se păstrează și se construiesc prin cultură, dincolo de granițe. Prezența invitaților din Spania a dat acestei dimensiuni o semnificație aparte, aducând mai aproape comunități românești care, deși trăiesc dincolo de granițe, păstrează prin cultură o legătură vie cu țara. În acest context, întâlnirea de la Cluj a fost și o expresie a continuității culturale, a dorinței de a împărtăși și de a construi împreună.
La încheierea manifestării, dincolo de ideile și întrebările rămase în urma conferințelor, se conturează și amintirea unor momente care nu pot fi cuprinse într-un program: o conversație, o emoție împărtășită, bucuria unei reîntâlniri sau începutul unei noi prietenii.
Zilele „Tribuna” au demonstrat încă o dată că o manifestare culturală își împlinește rostul nu doar prin ceea ce se spune în cadrul ei, ci și prin ceea ce rămâne după ce ultimul cuvânt a fost rostit: dorința de a continua dialogul, de a păstra legăturile și de a ne reîntâlni.
