Tradiţii de Anul Nou în comunităţile de momârlani

brondosiVeşnicia s-a născut la sat şi tot acolo s-au născut şi tradiţiile care aduc un plus de frumuseţe sărbătorilor de iarnă, iar în comunităţile de momârlani din Valea Jiului încă se păstrează nealterate obiceiuri vechi de sute de ani. La fel ca şi la strămoşii noştri, trecerea de la un an la altul este un motiv de bucurie aşa că şi unele dintre tradiţii au un caracter umoristic.

Despre momârlani se spune că sunt urmaşii dacilor liberi, iar portul lor popular seamănă mult cu al acestora. Este una dintre cele mai spectaculoase comunităţi, din punct de vedere etnografic, iar în această zonă tradiţiile se păstrează aşa cum erau cu sute de ani în urmă şi toată suflarea comunităţii ia parte la aceste obiceiuri, de care se bucură cu tot sufletul.
Vergelatul
Este un obicei păstrat cu sfinţenie de localnici şi care spune că în seara de Revelion, pe o masă trebuie să fie aşezate farfurii cu gura în jos. Sub acele farfurii se pun: pâine, pieptene, oglindă, bani, o bucată de blăniţă, un morcov. Până la 12 noaptea, fetele nemăritate vin la „vergelatul” acesta, cum este denumit, ridică câte o farfurie şi ghicesc cum le va fi ursitul. Dacă nimeresc pâine, ursitul e bogat, dacă găsesc oglindă, e frumos, dacă găsesc morcovul, e „sănătos” şi aşa mai departe.
Brondoşii
Obiceiul brondoşilor începe după 12 noaptea, când tinerii îmbracă tradiţionalele costume. Înfofoliţi bine în cojoace şi cu clopote gălăgioase, trec din casă în casă ca să anunţe venirea noului an. Un “brondoş” îmbrăcat mai urât reprezintă vechiul an, care pleacă mai departe prin sat, după cum povestesc momârlanii, în timp ce flăcăul care reprezintă noul an rămâne mai departe la găzdoaie, îi urează La Mulţi Ani şi să vină un an mai bun. În unele părţi, legenda brondoşilor spune că aceştia au salvat comunităţile de invazia tătarilor, care, speriaţi de sunetul tălăngilor purtate de locuitori au fugit din acele locuri.
În seara de Anul Nou, tinerii pleacă la urat cu Pluguşorul, iar de Sfântul Vasile merg cu Sorcova. În plus, în ziua de Anul Nou trebuie să intre neapărat fecior în casă, ca să meargă bine tot anul.
Şi în privinţa mâncărurilor de Anul Nou, momârlanii au reguli bine stabilite de la care nu se abat. Se mănâncă peşte şi nicidecum găină, pentru că se zice că tot anul vei râcâi şi vei împrăştia ca găina. În schimb, de pe masă nu trebuie să lipsească peştele, aducător de noroc.



(Următoarea știre) »