Mâncărurile bunicilor au puteri VINDECĂTOARE: Urda, mămăliga, zerul, borșul și urzicile, minuni pentru sănătate

Multe din mâncărurile care încă se mai găsesc în odaia bunicii au şi astăzi aceleaşi întrebuinţări şi puteri tămăduitoare de care, din păcate, am uitat.

În multe din romanele scriitorilor români, ne-a fost dat să aflăm despre acele bucate savuroase care, în trecut, înlocuiau cu succes orice pastilă sau, după caz, goneau doctorul afară din casă. George Coşbuc, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu sunt doar câţiva dintre scriitorii care au amintit în poveştile lor despre mâncarea de urzici care „primeneşte” sângele, mămăliguţa caldă care ia durerile ca prin minune, borşul acru care potoleşte crampele la stomac, zeama de varză sau zerul care, la fel, „stingeau boalele”.
Urda – ajutor pentru imunitate

Urda este şi în prezent un mister pentru cercetătorii moderni care au descoperit şi confirmat că este unul din alimentele cu cei mai mulţi nutrienţi şi că poate fi de mare ajutor în dieta copiilor, dar şi a celor aflaţi în convalescenţă.

E aproape hilar să ne amintim cum bunicile noastre îi întâmpinau mai mereu pe nepoţii veniţi de la oraş, cu feţele palide, cu plăcinte cu urdă, urdă cu mere, urdă cu prune uscate, urdă cu biscuiţi… iar la nici două zile după o astfel de cură „la sat”, cei mici erau complet revigoraţi, luau instant în greutate şi simţeau nevoia să mănânce încontinuu.

Urda are într-adevăr colesterol, însă grăsimile pe care le conţine sunt benefice, iar proteinele pe care le luăm din ea sunt de calitate şi ajută la întărirea oaselor şi a musculaturii. Cercetările mai noi au revelat cât de bună este urda în anemie dar şi în regimul medical pentru refacerea ficatului. Mai mult, urda proaspătă potenţează sistemul imunitar şi sporeşte rezistenţa organismului la stres. Este recomandată elevilor şi studenţilor în perioada examenelor, dar şi celor cu un loc de muncă solicitant.

Mămăliga noastră cea de toate zilele

Multe din mămicile care au crescut cu bunicii încă mai folosesc pentru copilaşii lor comprese cu mămăligă fierbinte pentru dureri în gât sau gâlci cum li se mai spune în popor. De asemenea, pentru dureri de stomac şi arsuri dar şi pentru dureri menstruale se pot folosi pacheţele cu mămăligă moale şi călduţă. Să nu uităm nici de combinaţia lapte-mămăligă recomandată pentru guturai, răceală şi friguri. Mămăliga este recomandată pentru consum frecvent şi în cazul diabeticilor, deoarece ajută la controlul glicemiei în sânge. Tot mămăliguţa românească mai are darul de a reduce cantitatea de colesterol, susţine o bună funcţionare a tiroidei şi echilibrează hormonal femeile însărcinate sau aflate la menopauză.

Zerul are proprietăţi anticancerigene

Poate că nu ştiaţi, dar proteinele obţinute din zer ajută la creşterea masei musculare, combat anemia şi ajută în special persoanele bolnave de cancer sau pe cele aflate în remisie. Studii noi arată că proteinele din zer împiedică dezvoltarea de noi celule canceroase. Zerul conţine leucină şi cisteină, două proteine esenţiale care fortifică organismul şi îl apără de virusuri şi bacterii. Acest minunat produs obţinut după coagularea laptelui era preţuit în gospodăria ţărănească încă din cele mai vechi timpuri. Zerul a ridicat letargici din pat şi a pus rezistenţă în oasele bătrânilor care, de multe ori, se întorceau istoviţi de la muncile câmpului. În vremuri moderne, putem găsi zer şi sub formă de pudră, cu aceleaşi proprietăţi, în magazinele naturiste.

Borşul spală rinichii

La fel ca zeama de varză, borşul are şi el locul lui de cinste în cămara gospodinelor. Băut la vremuri de suferinţă, are efect revigorant, face bine la stomac şi mai ales la rinichi. De preferat este ca borşul pe care-l consumaţi să fie luat din piaţă şi să vă asiguraţi că nu conţine acei conservanţi care îi prelungesc valabilitatea în peturile de pe rafturi. Este o sursă incontestabilă de probiotice, filtrează rinichii şi poate elimina chiar şi nisipul, curăţă colonul, arde grăsimile şi combate deshidratarea şi ameţelile.

Urzicile „schimbă” sângele

Nu este o noutate că fierturile din ştevie, urzici şi lobodă erau hrana de bază în urmă cu câteva secole. Consumată cu mămăligă caldă, mâncarea de urzici este un răsfăţ de primăvară şi o delicatesă de zile mari. Aduce un aport major de calciu, fier şi magneziu, acid folic şi vitaminele A, B2, K şi C. Încă de pe vremuri se spunea că urzicile curăţă sângele şi-l reînnoieşte, ceea ce nu poate fi decât adevărat judecând după starea de sănătate vizibil ameliorată a tuturor celor care nu ratează nicio ocazie să facă o cură de urzici odată cu apariţia verdeţurilor.

Toate aceste multe beneficii intuite de femeile simple de la ţară au fost probate în laboratoare avansate din Franţa şi Marea Britanie, iar concluzia a fost că cele mai multe din resursele provenite din natură, de la animale, din copaci, de la sol şi din apă pot fi de un real ajutor suferinzilor, preventiv, în cazul afecţiunilor care suportă amânarea vizitei la un specialist.

Sursa: dcnews.ro