Satul Răscoala, localitate componentă a orașului Petrila, ce mărginește latura de est a Ținutului Momârlanilor din Valea Jiului este și astăzi, așa cum foarte bine remarcă reputatul scriitor și etnolog dr. Dumitru Gălățan Jieț în cartea dedicată acestei așezări „poate cel mai arhaic din Valea Jiului, între-un fel împietrit în timp care a trecut peste el fără să-i erodeze frumusețile și tradițiile cu tipicul vremurilor moderne.”
Aici, în această frumoasă comunitate momârlănească unde identitatea și spiritul autentic al momârlanilor autentici ai Văii Jiului este păstrat cu sfințenie de cei puțin peste o sută de oameni câți mai numără astăzi comunitatea satului Răscoala, poate cel mai arhaic sat din Valea Jiului , cu oameni gospodari, bărbați harnici și femei vrednice. În acest loc aflat în extremitatea de vest a Văii Jiului, pe Valea Răscoalei, la poalele Masivului Șureanu s-a desfășurat sâmbătă 15 august 2026, de Sântămărie Mare, o nouă ediție a „Nedeii de la Răscoala”, o sărbătoare de dată ceva mai recentă în Ținutul Momârlanilor. Comunității locale i s-au alăturat oaspeți invitați la cinstita masă dar și oameni iubitori de tradiții și folclor care știu că sărbătorile din acest sat petrilean atât de autentic sunt printre cele mai frumoase sărbători ale comunităților de momârlani din Valea Jiului, astfel că, în total, vreo 400 de oameni au avut ocazia de a se bucura din plin de această nedeie, una dintre cele care încheie sezonul nedeilor în comunitatea momârlanilor.
Fiu al satului Răscoala, Dumitru Răscolean ne destăinuie că localnicilor li s-au alăturat și în acest an oameni veniți din Cimpa, Tirici, Lonea sau Petrila, momârlani și „barabe”, orășeni veniți să se bucure de această nedeie, organizată după datină, la praznicul Sfintei Maria. Cu toții, s-au adunat într-o grădină situată aproape de mijlocul satului. Aici, părintele Florin Vîlcea, care păstorește comunitatea ortodoxă din satul Răscoala, a rostit cuvânt de rugăciune, aducând slavă bunului Dumnezeu, amintindu-i pe sătenii dreptcredincioși trecuți de-a lungul timpului la dreapta Tatălui Ceresc și mulțumind comunității răscolene pentru această frumoasă adunare de cinstire a Maicii Domnului.
După tipicul nedeilor momârlănești tradiționale, bucatele alese din gastronomia momârlănească adânc înrădăcinată în negura vremurilor, cu zamă din carne de oaie, varză, tocan de oaie și, bineînțeles, cu renumitul și nelipsitul păsat, au fost pregătite cu migală de bărbați destoinici ai satului. Sigur că nu a lipsit de la serbarea câmpenească nici muzica populară și jocul momârlănesc, atât de dragi oamenilor de pe aceste frumoase meleaguri arhaice, spre bucuria și buna dispoziție a participanților. Artiști au fost, ca de fiecare dată la nedeile din Ținutul Momârlanilor Petrileni, membri ai Ansamblului folcloric tradițional „Junii Petrileni”, sub conducerea maestrului coregraf Constantin Cigmăian.
Tradiția „Nedeii momârlănești de la Răscoala”, deși este considrată a fi de dată mai recentă, are rădăcini adânci în istoria acestor locuri, după cum relevă dr. Dumitru Gălățan Jieț, în cartea sa „Răscolenii și satul lor” (Ed. Măiastra, 2023). Inițial, aceasta se desfășura în Duminica Tomii (la sărbătoarea Paștilor Mici) pe platoul cunoscut drept Gura Băniței. Aceasta era o nedeie de Paști tipică meleagurilor momârlănești, cu pomană, cu cântec, joc și voie bună. În 1970, tradiția nedeii a fost întreruptă, dar în urmă cu 5 ani, în anul 2021, aceasta a fost reluată la inițiativa unui grup de tineri răscoleni care au decis să-i schimbe însă data și locul de desfășurare, așa cum sunt ele în prezent.
Printre participanții la „nedeia de la Răscoala” care au fost martori atât la ultima ediție a nedeii (din 1970), dar și important contributor la reluarea acesteia (în 2021) se numără și dr.ing. Dumitru Răscolean, fost viceprimar al orașului Petrila, fiu al satului și purtător cu cinste în cartea de identitate, dar mai ales în suflet, al toponimului acestei frumoase așezări momârlănești. Acesta se numără și astăzi printre „cetățenii de onoare” ai comunității răscolene, fiind respectat de întreaga comunitate de aici. „Sunt deosebit de onorat că fac parte din această comunitate și că aparțin acestei așezări, al cărei nume îl port cu cinste și mândrie în numele meu de familie, dar mai ales în sufletul meu. Sunt deosebit de bucuros că, împreună cu gospodarii satului și cu voia bunului Dumnezeu au reușit să ne adunăm încă o dată la această frumoasă nedeie și să petrecem împreună, ducând mai departe moștenirea culturală lăsată de străbunii noștri. Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi și care au făcut posibilă desfășurarea acestei frumoase nedei populare din satul Răscoala”, a spus Dumitru Răscolean.
Nedeia de Sf. Maria Mare încheie seria sărbătorilor de acest fel din comunitățile de momârlani de pe Valea Jiului. Însă în amintirea celor care au participat la oricare sau la fiecare dintre acestea rămâne una prețioasă, de neuitat.
Fotografii: Vasile Laurențiu Sorin
