Activiştii de mediu care au contestat în instanţă continuarea lucrărilor la DN 66A, cunoscut ca ”Drumul lui Băsescu”, au pierdut definitiv procesul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a fost de partea activiştilor de mediu, care au cerut stoparea lucrărilor la DN 66A, Uricani – Herculane, cunoscut sub numele de “Drumul lui Băsescu”. Potrivit sentinţei pronunţate, ÎCCJ a respins “recursul declarat de reclamanta Greenpeace CEE România împotriva Încheierii din 5 iulie 2013 a Curţii de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recursul declarat de reclamanta Greenpeace CEE România împotriva sentinţei civile nr. 3048 din 11 octombrie 2013 a Curţii de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal și recursul declarat de reclamantele Asociaţia Grup Milvus, WWF – Asociaţia Programul Naţional Dunăre Carpaţi, Societatea Carpatina Ardeleana Satu-Mare, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România și Societatea Română de Herpetologie, toate prin Asociaţia Agent Green, împotriva sentinţei civile nr. 3048 din 11 octombrie 2013 a Curţii de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă”.

Altfel spus, dacă se va găsi sursa de finanţare, lucrările der amenajare şi modernizată a acestui drum pot copntinua. Activiştii de mediu au încercat pe toate fronturile să împiedice construirea drumului, care – spun ei – ar distruge iremediabil zona. Opozanţii proiectului au cerut în instanţă anularea avizului dat de Ministerul Mediului, după ce o contraexpertiză realizată de cercetători români și străini ar fi arătat că expertiza privind impactul de mediu comandată de autorități este una superficială, iar aprecierea conform căreia impactul asupra mediului, florei și faunei este neglijabil nu este conformă cu realitatea. “Am solicitat să se constatate nelegalitatea și netemeinicia Deciziei privind emiterea acordului de mediu și revocarea acestuia, anularea acordului de mediu și suspendarea actului administrativ până la soluționarea pe fond a cererii, precum si a celorlalte acte și avize care au stat la baza emiterii Acordului în baza Raportului privind Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului”, declara Gabriel Păun, reprezentantul Agent Green România. În plus, opozanţii proiectului au reclamat şi lipsa de utilitate reală a acestei șosele, dar şi faptul că acesta ar urma să traverseze, cu efectele distructive implicite, ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei, statut recunoscut inclusiv de Academia Română.
Mai multe asociaţii ecologiste au dat în judecată Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, dar şi Guvernul României, în speranţa că lucrările vor putea fi oprite În noiembrie 2013 activiştii de mediu au pierdut procesul la Curtea de Apel Bucuresti și au facut recurs la ICCJ, însă magistraţii nu le-au dat câştig de cauză. Construcţia DN66A a început în anul 2002, asta după ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Până acum, au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat. Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectează cu un alt drum naţional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Băile Herculane. Numai că ultimul tronson nu a fost nici acum modernizat.