Între 29 octombrie și 2 noiembrie 2026, Cluj-Napoca a găzduit cea de-a XIV-a ediție a Concursului Național de Literatură „Ioan Slavici”, manifestare desfășurată sub egida revistei de cultură „Tribuna”. Scriitori, poeți, filosofi și oameni de cultură din România și din străinătate s-au reunit pentru cinci zile de conferințe, recitaluri poetice și întâlniri literare, într-un program care a îmbinat reflecția intelectuală cu bucuria revederii dintre confrați.
Numele marelui prozator Ioan Slavici, fondatorul ziarului „Tribuna” conferă concursului o legătură simbolică cu istoria presei și a literaturii române. Ajunsă la paisprezece ediții, competiția continuă să ofere autorilor de proză scurtă și roman posibilitatea de a-și aduce creațiile în atenția lumii literare.
Programul manifestărilor a inclus conferințe susținute de personalități ale culturii și mediului academic, abordând teme dintre cele mai diverse, de la filosofia clasică și istoria literară până la provocările pe care inteligența artificială le aduce în domeniul creației.
Vineri, 30 octombrie, scriitoarea Lorena Anastasiu (originară din Valea Jiului) cunoscută și pentru activitatea sa de business coach, a susținut conferința „Cine visează când mașina scrie? Creativitate, conștiință și criza autorului în epoca inteligenței artificiale”. Tema a pus în discuție una dintre preocupările actuale ale lumii literare: locul autorului și al creativității umane într-o epocă în care tehnologia poate genera texte, imagini și alte forme de expresie artistică.
În aceeași zi, prof. univ. dr. Vasile Zecheru, specialist în management și autor al unor lucrări de filosofie și spiritualitate, a prezentat conferința „Știința la frontiera cosmosului psihomental”, propunând o reflecție asupra raportului dintre cunoașterea științifică și explorarea conștiinței.
Sâmbătă, 31 octombrie, poetul, traducătorul și editorul Balázs F. Attila a abordat tema „Spațiile în schimbare ale poeziei est-europene”, aducând în atenție transformările literaturii din această regiune a continentului.
Filosoful prof. univ. dr. Andrei Marga, fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației și al Afacerilor Externe, a susținut conferința „Relansarea de astăzi a lui Kant și a lui Hegel”, consacrată actualității gândirii celor doi mari filosofi germani.
O temă care a invitat la reexaminarea unui capitol controversat al istoriei literare românești a fost propusă de dr. Ion Cristofor, poet, critic literar și traducător. Conferința sa, intitulată „A fost Aron Cotruș legionar?”, a adus în atenție personalitatea poetului și necesitatea cercetării documentelor istorice în interpretarea biografiei unui scriitor.
Duminică, 1 noiembrie, filosoful dr. Mircea Arman, managerul revistei „Tribuna” și autor al unor lucrări de metafizică, a susținut conferința „Filosofia, o doamnă geloasă”.
Prin varietatea subiectelor abordate, conferințele au oferit participanților prilejul de a urmări perspective diferite asupra literaturii, filosofiei și unor probleme care preocupă lumea contemporană.
Un loc important în programul manifestărilor l-au ocupat rondurile poetice din serile de 31 octombrie și 1 noiembrie, când participanții au avut ocazia să asculte versuri rostite chiar de autorii lor. Din străinătate au recitat, în ordine alfabetică, Viviane Ciampi (Italia), Iskra Peneva (Serbia) și Corrado Puliatti (Italia).
Poezia românească a fost reprezentată de Violeta Anciu, Mirela Cocheci, Nicoleta Crăete, Ion Cristofor, Mihaela Dragne, Romulus Moldovan, Camelia Morda Baciu, Vasile Nedelciu, Medana Oprea, Corneliu Rodeanu și Andreea Ungureanu, enumerați în ordine alfabetică.
Fiecare poet a venit cu propriile versuri, cu experiența sa de viață și cu felul personal de a înțelege și de a exprima lumea. S-au auzit poeme în limbi diferite, iar alternanța vocilor a dat recitalurilor un ritm aparte.
A fost și un prilej de apropiere între autori care, deși provin din spații culturale diferite, împărtășesc aceeași preocupare pentru scris. Pentru un poet, întâlnirea cu alți creatori înseamnă și posibilitatea de a descoperi o altă sensibilitate, un alt mod de a construi imaginea poetică sau de a da glas unor experiențe omenești.
Dincolo de recitalurile propriu-zise, reuniunea a oferit participanților ocazia unor conversații despre cărți, traduceri și proiecte editoriale, într-un cadru în care prieteniile literare se pot înfiripa sau consolida.
Duminică, 1 noiembrie, a avut loc momentul central al manifestării: anunțarea câștigătorilor celei de-a XIV-a ediții a concursului.
La secțiunea proză scurtă, premiile au fost acordate astfel:
- Premiul I: Ionuț Caras și Cristian Englert
- Premiul al II-lea: Petre Barbu
- Premiul al III-lea: Rodica Bretin și Roxana Licu
La secțiunea roman, laureații au fost:
- Premiul I: Gabriel Andronache și Dan-Marius Cosma
- Premiul al II-lea: Martina Popescu
- Premiul al III-lea: Eduard-Gabriel Tănase și Marius-Albert Neguț
Cele zece nume înscrise pe lista laureaților reprezintă rezultatul unei competiții literare care oferă autorilor posibilitatea de a-și confrunta creațiile cu exigențele unui concurs național.
În spatele fiecărui manuscris se află un proces de creație pe care cititorul rareori îl cunoaște: pagini scrise și rescrise, personaje care își caută locul într-o poveste, întâmplări reale transformate în ficțiune și numeroase reveniri asupra textului. Premiul vine la capătul acestui efort, dar drumul unei cărți continuă prin întâlnirea ei cu publicul.
Pentru autorii distinși la Cluj-Napoca, recunoașterea primită poate constitui un nou impuls în activitatea literară și, în același timp, un prilej pentru cititori de a descoperi nume și creații noi.
O manifestare literară de asemenea anvergură înseamnă și întâlnirile care nu figurează în program. Între conferințe și recitaluri există timp pentru discuții despre ultimele apariții editoriale, pentru schimburi de volume și pentru revederea unor prieteni pe care distanța îi ține despărțiți luni sau chiar ani.
Pentru scriitorii veniți din alte orașe sau din străinătate, asemenea reuniuni sunt adesea rarele ocazii în care pot sta față în față cu cei ale căror cărți le citesc ori cu care corespondează de la distanță.
La Cluj-Napoca, întâlnirea dintre literatura română și vocile poetice din Italia și Serbia a oferit posibilitatea unor noi legături între autori și a unor viitoare colaborări.
Concursul Național de Literatură „Ioan Slavici” și-a încheiat astfel cea de-a XIV-a ediție.
După cinci zile de conferințe, recitaluri și conversații, a venit și momentul despărțirii. Fiecare s-a întors spre locurile sale, spre cărțile începute, spre proiectele lăsate pentru câteva zile deoparte. Au rămas volumele schimbate între prieteni, dedicațiile scrise pe prima pagină și amintirea unor voci care au dat viață poeziei.
Iar dintre toate cuvintele rostite la Cluj-Napoca, unele dintre cele mai simple au fost, poate, cele de la despărțire: „Să ne revedem cu bine!”
