„Într-o democraţie, cred că le revine oamenilor să decidă ceea ce este credibil şi nu companiilor tehnologice”, afirmase în octombrie fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, prevăzând totuşi câteva excepţii precum cazurile de incitare la violenţă.

Leathern şi Zuckerberg insistă amândoi asupra faptului că, în opinia lor, nu revine unei companii private sarcina de a decide cenzurarea unuia sau altuia dintre politicieni. Ambii preferă să propună o „reglementare care să se aplice întregului sector”.

Facebook îşi extrage esenţialul veniturilor şi imensele beneficii din capacitatea de a ţinti în mod extrem de precis o anumită audienţă, ceea ce îi determină pe candidaţii la prezidenţialele americane să cheltuiască importante sume pe reţeaua de socializare, începând cu preşedintele Donald Trump.

În toamnă, Facebook permisese astfel difuzarea unei publicităţi politice a campaniei sale de realegere, care conţinea informaţii false despre rivalul său democrat, Joe Biden.

Decizia provocase vâlvă şi o altă candidată democrată, Elizabeth Warren, cumpărase o publicitate pe Facebook în care afirma – în mod fals – că Mark Zuckerberg şi reţeaua socială susţineau realegerea lui Donald Trump.

Preşedintele american a afirmat luni că Mark Zuckerberg îl felicitase pentru prezenţa sa pe celebra reţea socială cu ocazia unui dineu în octombrie, ceea ce stârnise multe comentarii în presă.

Candidaţii în cursa pentru Casa Albă nu au întârziat să reacţioneze. Fostul vicepreşedinte Joe Biden a criticat Facebook, care „continuă să-şi pună profiturile înaintea adevărului, permiţând unor politicieni ca Donald Trump să cheltuiască sume inimaginabile pentru a plăti dezinformarea”.

Facebook este în dificultate odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din 2020 după scandalul Cambridge Analytica: această societate britanică utilizase datele personale a zeci de milioane de utilizatori ai Facebook, fără ştirea lor pentru a influenţa rezultatul votului în 2016 în favoarea lui Donald Trump.

La aceasta s-au adăugat dezvăluirile despre campania de dezinformare online dusă de o oficină rusă apropiată Kremlinului pentru a ajuta candidatura miliardarului republican.

Twitter a decis să interzică publicităţile politice în reţea. Google a adoptat o poziţie intermediară, anunţând la sfârşitul lunii noiembrie o înăsprire a reglementărilor de difuzarea a publicităţii politice, evitând totodată să decidă asupra veridicităţii lor, cu excepţia unor cazuri ieşite din comun.