În rândul investițiilor privind drumurile județene, un important aspect pe care-l au în vedere autoritățile județene din Hunedoara este acela al reabilitării drumului care facilitează accestul către cele mai importante zone turistice.
În acest context, un loc aparte îl reprezintă interesul responsabililor de la Consiliul județean Hunedoara privind principalele căi de acces în Parcul Național Retezat. După cum se știe, în 2019 a fost redeschisă circulației turiștilor calea rutieră spre Poiana Pelegii, după reabilitarea unei porțiuni de drum județean de 20 de kilometri, aflat în lucru încă din 2017. Aici lucrările au fost urgentate ca urmare a unei inițiative venite din partea noului administrator public al județului, Costel Avram, iar turiștii au ocazia de a scurta astfel cu 3-4 ore drumul spre Lacul Bucura, cel mai mare și cel mai cunoscut lkac glaciar din țara noastră. ”Am deschis traficului, în vara anului trecut, cei 20 de kilometri spre Poiana Pelegii, intrați în reabilitare în 2017. Astfel, turiștii pot ajunge cu mașina în inima Parcului Retezat, la Poiana Pelegii. Trebuie să încurajăm turismul, trebuie să încurajăm oamenii să vină în județ pentru că avem aici adevărate bogății naturale și culturale”, spune Costel Avram.
Și alte drumuri județene care constituie căi de acces în Parcul Național Retezat sunt vizate acum de conducerea CJH care intenționează să realizeze lucrări similare, menite să asigure un acces facil al turiștilor în această zonă turistică unică la nivel național și european. Spre exemplu, în cursul zilei de marți, 9 iunie, administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram împreună cu șeful Serviciului Județean Salvamont, Ovidiu Bodean dar și cu reprezentanți ai Administrației Parcului Național Retezat, au inspectat în teren DJ 667A Ohaba de Sub Piatră – Cabana Pietrele. Potrivit informațiilor prezentate de Costel Avram, s-a constatat că pe porțiunea cuprinsă între stațiunea Cârnic și Cabana Pietrele, drumul a fost spălat de apă și este, în acest moment, impracticabil, mai mult îngreunând și accesul pedestru către Cabana Pietrele, unul dintre cele mai importante puncte de plecare spre obiectivele de interes turistic din Parcul Național Retezat. ”Am fost în teren pentru o serie de discuții cu salvamontiștii și cu reprezentanții Administrației Parcului Național Retezat legate de accesul în zona Cabanei Pietrele. Este vorba de o porțiune de drum de 4,7 kilometri, de la parcarea care mărginește DJ 667A Ohaba de sub Piatră până la Cabana Pietrele, unde este și refugiul. Acest drum va fi reabilitat, cu sprijinul Consiliului județean Hunedoara, prin pietruire pentru a facilita accesul pietonal pentru turiștii care vin să viziteze Retezatul, cât și pentru a oferi o cale de acces mai bună pentru autovehiculele de teren ale salvamontiștilor și administratorilor”, a declarat Costel Avram.
De altfel, singurele autovehicule pentru care este permis accesul auto pe această porțiune de drum, de la Câlnic până la Cabana Pietrele sunt cele ale echipajelor Salvamont, ale jandarmilor montani și ale rangerilor Parcului Național Retezat.
Reabilitarea acestei porțiuni de drum ar putea fi și ”cheia” redeschiderii și repunerii în circuitul turistic a Cabanei Pietrele, care a fost închisă de câțiva ani, unul din motive fiind și imposibilitatea administratorilor acesteia de a mai asigura aprovizionarea acesteia.
Consiliul județean Hunedoara are în vedere și reabilitarea și, mai apoi, întreținerea și altor căi de acces către Parcul Național Retezat, având în vedere importanța acestui demers pentru creșterea interesului turiștilor față de această zonă și facilitarea accesului acestora în singurul Parc Național din țara noastră. ”Trebuie să facem tot ceea ce depinde de noi, să ne conjugăm eforturile și cu celelalte instituții care au responsabilitate în gestionarea acestui patrimoniu natural și turtistic inestimabil, pentru a-l pune în valoare și pentru a încuraja turiștii să vină și să se bucure de minunile naturii în acest frumos Parc Natural, supranumit și „Tărâmul cu Ochi Albaştri”, nume ce se datorează multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ 40% din totalul de lacuri glaciare ale României”, a mai declarat Costel Avram.
