Pios omagiu adus la Lupeni eroilor mineri căzuți, în urmă cu un secol, în cea mai mare tragedie minieră din România

Au curs lacrimi de îngeri peste toată Valea Jiului în ziua de 27 aprilie 2022, zi în care s-au împlinit 100 de ani de la cea mai mare catastrofă minieră din țara noastră și una dintre cele mai mari de pe mapamond, care a avut loc la Lupeni, orașul-martir care a îngropat, într-o singură zi, 82 de mineri câți au pierit în galeriile Minei Aurelia, în urma unei puternice explozii. Bunul Dumnezeu a îngăduit însă ca această tristă comemorare să poată avea loc, iar autoritățile locale din municipiul Lupeni, împreună cu conducerea companiei miniere din Valea Jiului, cu reprezentanții sindicatelor, asociațiilor de pensionari și a altor oameni dedicați, au organizat, după datina creștină, o slujbă de pomenire a celor care au pierit în tragedia care a dat Văii Jiului definiția de ”Valea Plângerii”.

La monumentul ridicat în Cimitirul Eroilor din Lupeni, în jurul căruia au fost îngropați cei 82 de mineri decedați în explozia din Mina Aurelia, s-au adunat peste 100 de oameni, în frunte cu primarul municipiului Lupeni – Lucian Resmeriță, viceprimarul Iacob Mesaroș, consilieri locali și județeni, mineri și pensionari mineri ș.a.m.d., cu toții fiind martori ai centenarului acestui trist eveniment din istoria localității și din istoria mineritului românesc. Un sobor de preoți a oficiat, după datină, o slujbă de pomenire întru veșnica odihnă a celor care au căzut jertfă acestei grozave nenorociri: Breazu Ioan, Danci Iosif, Demian Avram lui Todor, Demian Dumitru, Dirk Filip, Făgărăşanu Francisc (Fogarasy Ferenc), Ghedur Gheorghe (Gedzur Gheorghe), Gligor Vasile (Gregor Vasilie), Halician Victor (Halcea Victor), Cazan Vasile, Mag Mihai (Mag Mihaly), Manea Nicolae, Mărgăjan Ioan (Margaian Iuon), Micluţa Precup, Neşeleanu Ioan (Neşelean Iuon), Neşelean Lazăr, Popa Iuliu, Petrescu Gheorghe (Petrusc Gheorghe), Popa Vasile (Popa Vasilie), Savu Ioan lui Solomon (Sav Iuon lui Solomon), Seleşan Todor, Scropota Toma (Scrobota Tănăsie), Detrelean Mitru, Cupa Andrei (Cupa Indrei), Lăscuţ Ioan (Lescuţ Iuon), Mihăilă Nicolae, Şchiopu Ioan(Scoupu Iuon), Bârsan Vasile (Berzan Vasilie), Popa Todor, Bandi Andrei (Bandi Andras), Gollesz Andras, Wenzel Kalman, Agoston Istvan, Albert Sandor, Baczai Simon, Barton Hubert, Benko Janos, Biro Jozsef Janos, Boer Gyorgy, Bojte Elek, Boko Imre, Csiszer Andras, Ersek Istvan, Fazakas Istvan, Fazakas Aron, Otvos Janos, Gergely Janos, Habina Jozsef, Kis B.Laszlo, Klemencz Andras, Kopros Adolf, Kovacs Sandor, Krakovski Karoly, Kriska Kajelan, Liszko Kirilia (Lesco Chirilă), Major Denes, Markus Domokos, Michnic Leo Mozes Miklos, Nagy Lajos Peter, Orban Sandor, Pal Ferenc, Panczel Ferenc, Puch Janos, Rohner Ignatz, Skoromoslei Ioan, Szentes Peter, Skoupi Karoly, Szocs Andras Andrase, Stadler Istvan, Takacs Tamas, Ternecz Adolf, Tkaczisen Andras, Vajda Jozsef, Wenzel Karoly, Wenzel Rudolf, Vajda Ferencz Istvan, Aranyi Mihaly, Hint Gheorghe, Borsos Peter.

”Ziua de 29 aprilie este de 100 de ani o zi tristă pentru municipiul Lupeni, o zi în care ne amintim de cumplita tragedie de la Mina Aurelia, o zi în care ne gândim, în primul rând, la cei 82 de eroi mineri care au pierit în adâncul pământului, așa cum ne gândim la toți eroii mineri care s-au jertfit în subteran pentru ca noi, ca și comunitate, să ajungem să fim astăzi aici. Jertfa acestor oameni se cere a fi cinstită veșnic, iar pentru noi este o datorie de onoare să ne amintim de ei și să le aducem un pios omagiu. S-au scurs 100 de ani de la acea tragedie, dar imaginea acelei înmormântări colective, cu 82 de coșciuge îngropate într-o zi în fața unui cortegiu funerar la care au luat parte peste 20.000, aproape 30.000 de oameni este la fel de intensă pentru noi, tot așa cum Valea Jiului a rămas, de atunci și până astăzi, cunoscută drept Valea Plângerii. Nu vom uita aceste lucruri niciodată și ne vom ruga, în fiecare an, aici, în Cimitirul eroilor din municipiul Lupeni pentru odihna veșnică a celor care și-au dat viața în misiunea lor grea de a aduce unei țări întregi, lumina din adâncuri. Dumnezeu să-i odihnească în pace!”, a declarat Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni.

Coroane și jerbe de flori au fost depuse la monumentul eroilor mineri căzuți în explozia din aprilie 1922 de către oficialitățile participante, in acordurile Imnului Minerilor intonat de fanfara municipiului Lupeni.

Nelipsit de la evenimentele care marchează momente importante din istoria municipiului Lupeni, Emil Părău – cetățean de vază al acestei localități, își amintește cu emoție de faptul că și-a petrecut copilăria în vecinătatea acestei mine, iar între poveștile bătrânilor din cartier cele care aminteau de tragedia din aprilie 1922 erau printre cele mai emoționante. ”Eu am copilărit în locul unde s-a întâmplat această tragedie pe care o comemorăm astăzi, i se spunea atunci Ocna Aurelia. Îmi aduc aminte că ne duceam să ne jucăm pe-acolo și ne povesteau cei mai în vârstă că parcă se aud niște plânsete la gura minei și așa am aflat, de la părinți, și noi despre ce s-a întâmplat acolo. Mina există și acum și ne-am propus ca, luna viitoare, să reușim să renovăm acea gură de intrare în galeria de mină și să punem și acolo o troiță pentru că merită acești bravi eroi o astfel de veșnică aducere aminte. Nu putem uita ce durere a generat acel moment, a fost cea mai mare jale aici în Valea Jiului și sperăm că așa ceva nu se va mai întâmpla niciodată”, a declarat Emil Părău.

Tot datorită implicării acestuia, printr-un onorant act de mecenat, a fost posibilă și editarea unui volum-document în care este consemnată întreaga istoria a acestui eveniment. Realizat de pasionatul și meticulosul documentarist Marian Boboc, cartea intitulată ”Regele Ferdinand I în  Valea Plângerii” aduce în atenție nu doar mărturii și consemnări din presă asupra tragediei de la Lupeni, ci și modul în care momentele de mare încărcătură emoțională care i-au urmat, Prințul moștenitor Carol al II-lea fiind desemnat să participe la funeraliile din 30 aprilie 1922, iar câteva zile mai târziu, la 3 mai 1922 însuși Regele Ferdinand I avea să ajungă în Lupeni pentru a aduce mângâiere și sprijin familiilor îndoliate.

Cartea ”Regele Ferdinand I în  Valea Plângerii” a fost lansată exact în momentele care au marcat împlinirea celor 100 de ani de la producerea exploziei din Mina Aurelia. Evenimentul a avut loc în foaierul Palatului Cultural ”Minerul” din Lupeni, un loc emblematic al acestei localități, în prezența autorului, dar și a unui public numeros, dornic să parcurgă cele circa 500 de pagini ale acestui nou volum de carte istorică realizat de scriitorul Marian Boboc și să cunoască astfel (aproape) totul despre cea mai mare catastrofă minieră din România, din toate timpurile.

Despre această carte-document au vorbit atât autorul cât și Emil Părău (cel care a suportat cheltuielile de editare a acesteia), primarul Lucian Resmeriță și rectorul Universității din Petroșani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. Dar vom vorbi și noi, după ce vom parcurge paginile acestei noi lecții de istorie a Văii Jiului consemnată cu meticulozitatea-i proverbială de Marian Boboc, scriitorul căruia i-a fost încredințată și misiunea de a fi custode ale Muzeului Mineritului din Petroșani.