Ce probleme i-au semnalat liderii Sindicatului Muntele din Valea Jiului premierului Marcel Ciolacu

După cum am mai informat, în cursul acestei săptămâni, la Palatul Victoria a avut loc o întrevede a liderilor de sindicat din cadrul organizațiilor reprezentative ale sectorului energetic al Văii Jiului și Primul-Ministru al României, Marcel Ciolacu. La această importantă întâlnire au participat, din partea organizațiilor sindicare, președintele Sindicatului Muntele – Darius Cîmpean și secretarul general al Confederației Sindicale Naționale ”Meridian” – Dumitru Fornea, iar din partea Guvernului României, alături de premierul Marcel Ciolacu a fost prezent vicepremierul Marian Neacșu, consileirul de stat Minel Ivașcu, secretarul de stat în Ministerul Energiei Casian Pavel Nițulescu și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. De asemenea, la întâlnire a fost prezent președintele Consiliului județean Hunedoara – Laurențiu Nistor.

Potrivit președintelui Sindicatului Muntele, Darius Cîmpean, au fost aduse în discuție în primul rând problemele Complexului Energetic Hunedoara și cele legate de constituirea noului Complex Energetic Valea Jiului, dar și situația economică și socială actuală din Valea Jiului, în contextul obligaților asumate de statele membre ale Uniunii Europene privind reducerea extracției de cărbune și producerea energiei pe baza acestui combustibil fosil.

Principalele problemele semnalate de reprezentanții sindicatelor au evidențiat următoarele:

  • Complexul Energetic Hunedoara este o societate aflată în subordinea Ministerului Energiei și are ca principale activități extracția huilei din minele Lupeni, Vulcan, Livezeni și Lonea. Ulterior extracției, huila este arsă în vederea producerii energiei electrice în Termocentrala Paroșeni. În cadrul CEH mai funcționează și Sucursala Prest-serv, ce are ca activități principale salvarea minieră, transportul CFU, transportul auto și compartimentul de medicina muncii.
  • CEH se află în insolvență, cu mari probleme din punct de vedere economic și financiar. Din cauza lipsei investițiilor și a efectivelor subdimensionate, producția de huilă este foarte scăzută, iar timpii de funcționare ai Termocentralei Paroșeni sunt mult diminuați. Cele 4 mine sunt fixate într-un program regresiv cu termene finale diferite – Lupeni și Lonea 2026, Vulcan și Livezeni 2032 – an în care ar urma să fie oprită și funcționarea grupului de cărbune de la Termo Paroșeni.
  • În momentul de față, salariile celor 2057 de angajați ai societății sunt asigurate din banii obținuți din vânzarea Termo Mintia.
  • Plata ajutorului de stat în valoare de 63 milioane de euro ce a fost făcută din contul CEH în conturile Ministerului Finanțelor, producția scăzută de huilă și cantitatea de energie electrică vândută în piață ne aduc în situația unui risc major de neplată a salariilor angajaților și a unui iminent FALIMENT al societății. Dacă această situație nu va fi evitată, Valea Jiului riscă să devină, din păcate, un butoi cu pulbere, o bombă socială.

Ținând cont de aceste aspecte și de specificul social al acestei zone din județul Hunedoara și pentru a asigura un viitor Văii Jiului și după oprirea activității miniere, atât reprezentanții organziațiilor sindicale, cât și președintele CJH au solicitat sprijinul și implicarea directă a Primului Ministru pentru rezolvarea următoarelor probleme:

1. Înființarea rapidă a Complexului Energetic Valea Jiului prin procedura de dare în plată a activelor CEH. Această companie nouă trebuie să beneficieze de ajutor de stat care se acordă conform Regulamentului european pentru închiderea minelor. Liderii sindicali au arătat că până la formalizarea acestui proces cu Comisia Europeană pentru asigurarea resurselor financiare necesare funcționării noii societăți este necesar un împrumut până la obținerea ajutorului de stat. Suma necesară pentru 12 luni este de aproximativ 590 milioane de lei.

2. După înființarea noii societăți se impune demararea imediată a unor studii de fezabilitate pentru realizarea unor investiții care să permită funcționarea Complexului Energetic Valea Jiului și după anul 2032, respectiv:

  • realizarea grupului pe gaz pe lângă cel pe cărbune la Termo Paroșeni (obiectiv de investiții prins în programul de guvernare);
  • realizarea microhidrocentralei pe pârâul Baleia ce aparține CEH. Aici barajul este ridicat în proporție de 90%, iar cursul apei nu se află în arie protejată. Reprezintă o oportunitate extraordinară fiind vorba despre un obiectiv care este al CEH, cu barajul ridicat, cu o investiție în energie verde ce poate fi realizată rapid din surse atrase;
  • montarea de panouri fotovoltaice pe perimetrele disponibile ale noii companii Complexul Energetic Valea Jiului. Există suprafețe foarte mari de teren în cadrul CEH ce pot fi folosite în acest sens;
  • luarea în calcul a tuturor ideilor și propunerilor care pot da Văii Jiului un viitor și după anul 2032, anul în care se pune punct exploatării de huilă și energiei produse din acest cărbune

Reprezentanții organizațiilor sindicale au arătat că având în vedere că toate perimetrele actualei CEH și viitoarei CEVJ sunt cantonate în apropierea râului Jiu și ținând cont de tendințele actuale spre energie verde, există toate premisele necesare pentru ca Valea Jiului să poată deveni o zonă foarte atractivă în ceea ce privește hidrogenul.

În acest scop, liderii de sindicat au solicitat constituirea unui Comitet interministerial la nivelul Guvernului României din care să facă parte reprezentanți au tuturor ministerelor ce ar urma să asigure o Tranziție Justă a Văii Jiului de la extracția și producerea de energie pe bază de huilă la o dezvoltare solidă din punct de vedere a condițiilor sociale a acestei zone ce ar trebui să devină un exemplu pozitiv pentru întreaga țară și poate pentru întreaga Europă în ceea ce privește acest proces.

S-a solicitat totdată elaborarea unui OUG care să reglementeze Tranziția Justă în zonele carbonifere ale României în concordanță cu specificul și oportunitățile fiecărei zone în armonie cu prevederile europene în acest sens. ”Având în vedere traiectoria mineritului de huilă din Valea Jiului care are ca punct final anul 2032, precum și condițiile grele de muncă în care își desfășoară activitatea angajații Complexului Energetic Hunedoara, vă solicităm să se păstreze toate prevederile actuale referitoare la minerit în noua lege a pensiilor ce urmează a fi adoptată. Aceste prevederi au fost aplicate în toate statele membre UE care au avut minerit de huilă și uraniu. De asemenea, este o lipsă de logică o modificare a vârstei de pensionare în minerit când toate minele de huilă care mai sunt exploatate în Valea Jiului se vor închide în 2032”, a arătat Dumitru Fornea, secretar executiv al Confederației Naționale ”Meridian”, la care este afiliat și Sindicatul Muntele.

La rândul său, președintele Sindicatului Muntele, Darius Cîmpean s-a declarat convins de faptul că implicarea directă a Primului Ministru al României în rezolvarea acestor probleme, va duce la găsirea unor soluții imediate care să elimine riscurile de neplată a salariilor și falimentul CEH coroborate cu înființarea CEVJ cu resursele financiare imediate necesare funcționării normale a noii societăți, creind totdată premisele necesare privind funcționarea și după 2032 a acestei societăți.

”Prim-ministrul României a ascultat cu atenție argumentele prezentate, a manifestat empatie față de comunitățile miniere din Valea Jiului și a precizat că este necesară o analiză detaliată privind costurile și eficiența măsurilor propuse, asigurând în același timp că plata drepturilor salariale ale minerilor va fi garatată conform obligațiilor asumate de Guvern în acordurile cu sindicatul reprezentativ și cu Comisia Europeană. Ne exprimăm speranța că și celelalte propuneri ale noastre, prezentate la întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu vor fi luate în calcul urmând a se trece cât de repede cu putință la găsirea unor căi de rezolvare a lor”, a declarat liderul sindical Darius Cîmpean.