Turiştii străini aleg Retezatul

     Locurile virgine din Masivul Retezat sunt ca un magnet pentru turiştii străini care ale România drept destinaţie turistică.  Mii de turişti din Germania, Ungaria, Cehia, Franţa, Finlanda, Olanda sau Austria vin în Retezat să se relaxeze, muntele fiind un punct de atracţie turistică pentru vestici încă din anii ’70. Parcul Naţional Retezat reprezintă locul cu care Dumnezeu a fost atât de darnic şi a îngemănat semeţia munţilor cu sunetul cristalin al apelor şi ochiurile magice ale lacurilor.

Fagara_CheileTurzii_Retezat 255

Sălbăticia Retezatului este ceea ce caută an de an mii de turişti din Europa, care s-au săturat de confortul staţiunilor montane de la ei, tocmai pentru că nu le mai oferă nimic „virgin”, care să fie explorat. „Preferăm Pietrele şi Cârnic, aceste două zone foarte frumoase din Parcul Naţional Retezat pentru că nu avem energie electrică, nu există conducte care să ne aducă apa în camere şi, cel mai important, nu există drum rutier care să ne lase direct la uşa cabanelor. Nimic nu este mai frumos decât să mergi într-o dimineaţă de vară să te speli într-o apă cristalină în izvorul îngheţat al muntelui. Sălbăticia este cuvântul care descrie cel mai bine această zonă şi de aşa ceva avem nevoie. Retezatul este neschimbat de 35 de ani şi sper să rămână neatins”, spunea unul dintre turiştii din Germania, născut în România, dar plecat din ţară în anii 1980. Concediile şi le petrece, însă, tot aici şi vine an de an în Retezat, la Pietrele, care reprezintă poarta de acces pentru toate traseele turistice din Parc. Conform statisticilor,  de la an la an, numărul turiştilor străini este în creştere. Popularitatea acestei arii deosebit de pitoreşti a crescut după ce Parcul Naţional Retezat a singurul din ţară care a fost selectat în anul 2008 de Fundaţia New7Wonders pentru a se califica între cele şapte minuni naturale ale lumii. A ajuns până în ultima etapă şi, chiar dacă nu a câştigat, a devenit şi mai renumit la nivel internaţional. Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădiii Botanice din Cluj-Napoca. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naţional Retezat s-a urmărit chiar protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, în condiţiile în care cuprinde elemente naturale cu valoare deosebită atât din punct de vedere floristic, cât şi faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic. Din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie. din luna septembrie 2004 a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar. Parcul este acum unul dintre puţinele locuri din România unde natura a avut cel mai puţin de suferit în urma intervenţiei omului. În arealul acestuia trăiesc 185 de specii de păsări, 1.190 de specii de plante – o treime din totalul celor din România, iar 90 de dintre acestea sunt unice în ţară. Unicitatea Parcului derivă şi din faptul că în Masivul Retezat se găsesc 20 de varfuri muntoase cu o înălţime de peste 2.000 de metri, iar între văile acestora se afla 80 de lacuri şi tăuri glaciare. Cel mai mare este Bucura (2.041 m altitudine) – care are o suprafaţă de 11 hectare şi o adâncime de până la 16 m. Tot aici se găseşte şi cel mai adânc lac glacial din Carpaţi – Tăul Negru (2.014 m altitudine), cu o suprafaţă de 7,5 ha. În plus, pe crestele Retezatului şi în Parcul Naţional Retezat se găseşte o populaţie foarte mare de capre negre, cerbi, căprioare, marmote, dar şi jderul, pisica sălbatică, cocoşul de munte, ierunca, vulturul sur şi acvila de munte şi-au găsit habitatul ideal în Retezat. Amatorii de drumeţii montane au la dispoziţie o mulţime de trasee marcate, care totalizează peste 200 km şi străbat zone de un pitoresc aparte.

[slideshow_deploy id=’13836′]