Măsurile cuprinse în noile legi ale educației își propun să vină cu soluții pentru reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar.

Ne-am obișnuit cu rezultatele slabe la testele PISA, ba chiar și cu procentul în creștere al analfabeților funcțional. 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei, conform ultimului studiu național de literație, (realizat de BRIO). Și nu ne mai șochează rata abandonului școlar care a tot crescut. Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu terminaseră mai mult de 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021.

Concret, noua lege a învățământului preuniversitar prevede printre altele un Plan Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, reevaluat în etape, din 5 în 5 ani. Începând cu anul școlar 2022-2023, anual, direcțiile județene de învățământ preuniversitar vor publica situația privind abandonul școlar de la nivel județean, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar. Pentru că fiecare elev trebuie să aibă șanse egale la educație. Ministrul Sorin Cîmpeanu preciza că în cadrul programului România Educată, sunt prevăzuți 543 de milioane de euro pentru finanţarea a minimum 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală, ceea ce poate înseamna o finanţare de circa 2000 de euro per elev.

De asemenea, nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase. Se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Se va urmări dobândirea a trei seturi principale de competențe: a) realizarea de conexiuni logice, extragerea ideilor principale și exprimarea unui punct de vedere (citirea și înțelegerea unui text scris), b) capacitatea de a transpune informația abstractă în activitățile cotidiene (alfabetizarea matematică), c) capacitatea de înțelege fenomenele din natură și de a lua decizii bazate pe date factuale (alfabetizarea științifică).

În tot acest timp, consilierul școlar va fi în școală, lângă elev. În școli vor funcționa compartimentele de asistență psihopedagogică. În cadrul compartimentelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ de masă vor fi profesori –logopezi, profesori-psihopedagogi și consilieri şcolari. Pentru că elevul trebuie să fie protejat de abuzul emoțional, profesorul care va abuza fizic sau emoțional elevul este sancționat cu desfacerea contractului de muncă și timp de 10 ani nu va mai avea dreptul să exercite calitatea de profesor.

Important de subliniat, cu atât mai mult în urma pierderilor școlare cauzate de pandemie, programul „Şcoala după şcoală”, care cuprinde activităţi educative, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, și programul “Învățare remedială”, pentru susținerea dreptului la educație și asigurarea de șanse egale pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care din diferite motive înregistrează regres școlar.

Iar incluziunea educațională va fi pusă în aplicare prin măsuri concrete, coordonate la nivel național. Va începe procesul de formare a cadrelor didactice din învățământul de masă pentru educația elevilor cu cerințe educaționale speciale. Va fi demarată reconfigurarea infrastructurii școlilor pentru a pregăti integrarea elevilor cu CES. În plus, se vor înființa școlile din spital pentru preșcolarii și elevii internați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, indiferent de numărul acestora.

Sursa – ziarulunirea.ro