Competitia » dintre vroiam/voiam/vream intra in categoria problemelor controversate de utilizare a limbii romane, situatie generata de tendinta de generalizare a unei forme (vroiam) pe care specialistii o considera ca fiind neliterara (nerecomandata), in timp ce vorbitorii o « simt » ca « mai fireasca ». Mai exact, in limba romana, exista doua verbe – a vrea si a voi – apropiate ca sonoritate, primul mostenit din limba latina, cel de-al doilea avandu-si etimologia in limba slava si fiind perceput ca varianta usor invechita. Verbul a vrea, cu valoare de verb predicativ, are, la modul indicativ, timpul prezent, formele corecte: eu vreau, tu vrei, el vrea, noi vrem, voi vreti, ei vor, iar a voi – eu voiesc, tu voiesti, el voieste, noi voim, voi voiti, ei voiesc. Ca verb auxiliar, utilizat pentru formarea viitorului, verbul a vrea are urmatoarele forme : (eu) voi (pleca), (tu) vei (pleca), (el) va (pleca), (noi) vom (pleca), (voi) veti (pleca), (ei) vor (pleca).

Controversa apare, insa, la indicativ, timpul imperfect.
Ultima editie a DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, 2005) indica drept corecte formele verbului a vrea/a voi : eu vream (se accepta si eu voiam), tu voiai (rar, vreai), el vrea (identic cu prezentul, dar si el voia), noi vream/voiam, voi vreati/voiati, ei vreau/voiau. Vroiam este un « hibrid », neacceptat de normele limbii literare, rezultat din contaminarea formelor verbului a vrea cu cele ale verbului a voi. In pofida faptului ca este o varianta incorecta, prin raportare la normele limbii romane, diverse statistici facute pe baza articolelor de presa, unele semnate chiar de personalitati culturale respectabile, releva faptul ca cea mai utilizata varianta este cea neliterara (vroiam/vroiai/vroia/vroiati/vroiau), urmata de cea acceptata (voiam/voiai etc.), rar fiind folosita forma recomandata de DOOM (vream/vreati/ vrea etc.).

Asadar, pana la aparitia unei noi editii DOOM, care, poate, va accepta ca fiind corecta abaterea de astazi, asa cum s-a intamplat si in cazul altor cuvinte, vom sti ca norma este sa spunem eu(noi) vream/eu(noi) voiam, si nu eu (noi) vroiam (chiar daca aceasta ultima forma nu este intr-atat de condamnabila, tradand, mai degraba, o tendinta a limbii actuale, si nu neaparat ignoranta).

[slideshow_deploy id=’19869′]

destepti.ro