Impozite plătite degeaba. Le-au băgat adânc mâna în buzunar timp de 20 de ani pentru dările pe care nu trebuiau să le achite!

 Timp de 20 de ani, cei care deţin în proprietate clădiri istorice de patrimoniu din municipiul Petroşani au plătit impozite degeaba. Vorbim de sute de lei anual de la fiecare familie, bani pe care, legal, oamenii nu ar fi trebuit să îi plătească!
impozite
 
Cei care locuiesc în clădiri istorice şi care nu desfăşoară activităţi comerciale ar fi avut dreptul la scutiri de la plata taxelor şi impozitelor locale şi asta nu de ieri – de azi, ci din 1994 până anul acesta, când a intrat în vigoare noul Cod de Procedură Fiscală.
 
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului, pe lista monumentelor istorice figurează primul Sediu al Societăţii Anonime Române Petroşani, înfiinţat în anul 1920. În prezent, clădirea adăposteşte Muzeul Mineritului Petroşani. De asemenea, vorbim despre vechiul sediu al Sindicatului Minier, care a funcţionat între anii 1921- 1946, situate pe strada Cuza Vodă, la nr. 6. Peste timp, aici a fost amenajată Cantina Socială, mutată şi ea între timp. Monument istoric este Biserica de Lemn Sfinţii Arhangheli (a Sânonilor), construită în secolul XVIII, care se află în zona Stadionului, dar şi fostul Cazinou al Funcţionarilor, clădire construită în 1905, care adăposteşte azi Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu, precum şi Dispensarul Principele Mircea, înfiinţat în anul 1925, care astăzi este sediul Casei de Cultură a Studenţilor Petroşani sau Cazinoul Muncitoresc, inaugurat în anul 1925, situate în Colonie şi transformat în restaurant.
Pe lângă clădirile cu valoare istorică, Petroşaniul are şi două zone pietonale istorice, sau urbane cum sunt ele definite de lege.
Prima este reprezentată cartierul de Locuinţe Muncitoreşti Colonia, iar a doua zonă istorică urbană declarată în Petroşani este centrul istoric al oraşului, cuprins între Piaţa Victoriei şi Centrul Civic, care datează de la sfârşitul secolului XIX. Ei, bine, dintre toate aceste clădiri monument istoric, doar instituţiile publice sau biserica prinsă în această listă au fost scutite de plata impozitelor şi asta în baza altor prevederi legale şi nicidecum a vechilor coduri fiscale care au avut valabilitate până anul acesta. Din 1994, legea a exclus de la plata impozitelor aceste clădiri şi abia prevederile noului Cod Fiscal au lăsat la latitudinea administraţiilor locale dacă aplică sau nu scutirile. Într-adevăr, potrivit prevederilor legale, contribuabilii, persoanele fizice, îndreptăţite de a beneficia de scutire la plata impozitelor şi taxelor locale erau obligate să prezinte organului fiscal sau organului local care prestează serviciul copia actului care atestă situaţia care îl exonerează de la plata impozitului sau a taxei, iar scutirea de impozite şi taxe locale se acorda începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezentau actele doveditoare prin care se atesta situaţia respectivă.
Şi, pentru că oamenii mai mult ca sigur nu au ştiut de aceste drepturi financiare, nici reprezentanţii Serviciului de Taxe şi Impozite nu par să se fi grăbit să îi anunţe că pot fi scutiţi de plata dărilor, aşa că au încasat cu conştiinciozitate, an de an, taxele pe care, în mod normal, nu trebuiau să le perceapă! „Nu am avut nicio solicitare în acest sens. Ori nu au ştiut de prevederile Codului Fiscal, ori cine ştie… Este şi o situaţie mai dificilă, pentru că, odată trecută clădirea ca monument istoric, sunt mai greu de făcut şi modificările arhitecturale, de exemplu„, a declarat Alin Mihai Gal, şef Serviciu Constatare şi Impunere Persoane Fizice şi Juridice.
De precizat, însă, că oricum, cu sau fără declaraţia proprietarului clădirii de la taxe şi impozite, oamenii oricum nu pot aduce modificări arhitecturale fără  acordul obligatoriu al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara. Colonia este înscrisă în zona C de impozitare, ceea ce înseamnă o valoare impozabilă de 600 de lei/ mp, dar acesta este doar unul dintre coeficienţii care intră în calculul impozitului pentru locuinţă.
 
Colonia istorică
 
Cartierul de Locuinţe Muncitoreşti „Colonia Petroşani” a luat fiinţă la finalul secolului XIX, astăzi fiind cunoscut sub denumirea de Cartierul Colonie. Cartierul de Locuinţe Colonia a fost inclus în lista D.M.A.S.I. la categoria „zonă istorică urbană”. Zona este delimitat de râul Jiul de Est, str. Carbunelui, gara si linia CFR, str. Vlad Ţepes. O caracteristică a cartierului o reprezentau străzile largi pentru acea vreme (n.r. deşi acum foarte înguste) şi surprinzător de drepte. În trecut, în colonie erau amenajate linii ferate pe care, cu vagoneţii, se aducea direct la casele minerilor raţia de cărbuni de care aceştia beneficiau atunci de la Societatea Minieră Anonimă.. Tot aici funcţionau o baie comunală, precum şi un cazinou, care acum adăposteşte un restaurant şi sediul unei societăţi comerciale. Bătrânii îşi aduc şi foarte bine aminte că în acel cartier mai funcţiona un magazin denumit „Consum”, de unde gospodinele îşi făceau cumpărăturile care erau transportate direct la poarta casei cu ajutorul vagoneţilor. Colonia a fost inclusă, după anul 1990, pe Lista Monumentelor Istorice şi este clasificată drept „zona pietonală istorică”. Deopotrivă, acest statut împiedică şi proprietarii caselor să modifice faţadele clădirilor fără acceptul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi al ministerului de resort. În realitate însă, multe dintre clădiri sunt în paragină, iar altele, clasificate drept monumente istorice, cum este fosta baie comunală, au dispărut între timp. În acelaşi timp, cartierul şi-a modificat mult aspectul şi unele case de colonie s-au transformat în adevărate vile. De precizat că nu puţini sunt cei care au spus că declararea Coloniei Petroşani drept zonă pietonală istorică este oarecum forţată şi că zona nu are nimic care să-i atragă pe turişti. Pe de altă parte, autorităţile locale au făcut numeroase demersuri pentru declasificarea zonei, însă nu s-a putut.
[slideshow_deploy id=’17217′]
 


« (Știre anterioară)