Se schimbă legea adopţiei: Copiii abandonaţi ar putea fi înfiaţi de cupluri din străinătate

Un grup de parlamentari, majoritatea USR şi PMP, au semnat o propunere pentru modificarea Legii nr. 273 din 2004 privind regimul juridic al adopţiei, iniţiată de Iulian Bulai, deputat USR. 

Un grup de parlamentari, majoritatea USR şi PMP, propun modificarea legislaţiei în scopul creşterii numărului de copii adoptaţi, prin următoarele măsuri: obligativitatea autorităţilor să găsească rudele copilului de până la gradul III ca să poată deschide procesul adopţiei acestuia, în loc de gradul IV, cum e acum; la cererea lor, copii care împlinesc 14 ani să rămână adoptabili, în prezent imposibil, dar şi o propunere controversată care vizează redeschiderea adopţiilor internaţionale.

De unde plecăm. Amploarea dezastrului

În prezent, avem circa 57.000 de copii în sistemul de protecţie, victime ale abandonului familial sau ale abuzurilor suferite în familia biologică. Dintre aceştia, numai 1.000 de copii sunt şi sunt adoptaţi, se arată în expunerea de motive a propunerii de modificare a Legii adopţiei.

Sistemul de protecţie a copilului trebuie înţeles ca o etapă de tranziţie între familia biologică şi familia adoptivă care îşi doreşte să-şi asume creşterea şi socializarea unui copil. În practică, copiii intră în sistemul de protecţie a copilului din România, dar mulţi dintre ei nu mai sunt lăsaţi să iasă, explică deputatul Iulian Bulai în expunerea de motive a propunerii de modificare a Legii adopţiei.

Marile obstacole legislative în calea adopţiei

Primul: legislaţia în vigoare obligă autorităţile să găsească rudele copilului de până la gradul IV ca să poată deschide procesul adopţiei acestuia. Gradul IV, până la care se caută rudele copilului pentru a fi declarat adoptabil, poate bloca un dosar de declarare a adoptabilităţii chiar şi şase luni pentru obţinerea certificatului de deces al stră-stă-bunicului său, de exemplu. Este nejustificat, întrucât vorbim de rude cel mai probabil moarte sau foarte îndepărtate, ca de exemplu verii unchilor părinţilor, se arată în proiectul de act normativ.

Un minor poate fi declarat adoptabil numai după ce au fost consultate şi şi-au exprimat acordul toate rudele de până la gradul patru al copilului, conform Legii adopţiei, în vigoare.

Această prevedere legislativă îngreunează foarte mult procesul de adopţie a copilului.
„În anumite cazuri, e vorba de până la 80 de persoane care trebuie consultate de către cei câţiva funcţionari (ai statului, care se ocupă de cazul copilului n. red.). Noi nu ne cunoaştem rudele de gradul patru, şi atunci cum să le cunoască un funcţionar care face pe detectivul genealogist, să descopere familia lărgită a acestui copil, timp în care, de multe ori, el zace într-un maternitate fără să vadă lumina soarelui”, spune Liviu Mihăileanu, preşedintele Alianţa România Fără Orfani, citat în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Parlamentarii propun reducerea gradului rudelor copilului, consultate pentru a putea deschide procesul de adopţie, de la IV la III. Această măsură duce la eficientizarea procesului de adopţie, se mai arată în proiectul de act normativ.

Al doilea obstacol: adopţiile internarnaţionale sunt în prezent închise. Soluţia propusă de parlamentari: în situaţia în care, timp de doi ani, niciun cetăţean român, fie cu domiciliul în România, fie – în străinătate, nu vrea să adopte copilul, acestuia să i se oferă şansa de a fi adoptat de o familie de cetăţeni din ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga.

Adoptaţiile internaţionale au fost închise în anul 2004. Deşi există temerea că deschiderea adopţiilor internaţionale duce la vânzare de copii, aceste temeri se dovedesc nefondate, la o analiză mai atentă, spun parlamentarii în proiectul de act normativ.

Parlamentarii vorbesc despre cazuri de copii cu handicap locomotor grav sau cu sindrom Down care sunt adoptabili de peste şase ani, dar sunt captivi în centre de plasament, deşi ar putea fi adoptaţi în altă ţară. Aceşti copii reprezintă un cost social şi financiar pentru statul român toată viaţa, sunt de părere parlamentarii care au semnat proiectul de modificare a legii.

Al treilea obstacol: în prezent, odată ce a împlinit 14 ani, copilul adandonat nu mai are nicio şansă fie adoptat. Parlamentarii propun ca înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, copilul să fie consiliat pentru ca la împlinirea acestei vârste să aleagă dacă vrea să reia legăturile cu familia biologică, sau dacă vrea să rămână adoptabil.

Al patrulea obstacol: avem reglementări care ar trebui să crească numărul copiilor declaraţi adoptabili, dar momentan sunt un eşec, pentru că nu avem sancţiuni în cazul în care nu se respectă. Parlamentarii propun sancţiuni – avertisment la prima abatere sau amenzi de până la 5.000 de lei – în cazul în care regulile introduse deja în legislaţie nu se respectă.

economica.net

[slideshow_deploy id=’24093′]