Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu poate fi modificat până în 2023, atunci fiind prima bornă procedurală la care statele pot face modificări „în strictă legătură și relație cu modul în care au implementat sau nu angajamentele luate anul trecut”, a declarat Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, marți, la Parlament.

De asemenea, Stroe spune că în procentul de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR „există spațiu suficient și pentru o eventuală creștere a pensiilor”.

„În acest moment PNRR nu poate fi modificat şi nici nu există vreun motiv pentru a face acest lucru. Este, dacă doriţi, din punctul nostru de vedere, o chestiune care mai degrabă e împotriva intereselor noastre ca şi stat.

De ce acest lucru? În primul rând pentru că o modificare a PNRR în acest moment ar implica, bineînţeles, întreruperea exerciţiului bugetar, lucru care ar afecta banii pe care îi primim zona Uniunii Europene. În acest moment PNRR funcţionează, deja există peste 2 miliarde de euro care au ajuns în România şi în mod clar că, dacă teoretic am întrerupe acest lucru şi am dori o renegociere cel puţin pentru anul 2022, am pierde o bună parte din aceşti bani

Din punct de vedere procedural, termenul sau borna definită și de Comisia Europeană privind eventuale modificări este 2023. Este prima bornă la care statele beneficiare ale unui asemenea program pot avea modificări, dar în strictă legătură și relație cu modul în care au implementat până în 2023 sau nu aceste angajamente luate anul trecut, adică reformele pe care le-ai făcut, neajunsurile care există, bani suficienți sau insuficienți. 2023 este borna procedurală la care putem recalibra acest PNRR.

În domeniul pensiilor ne-am angajat în a reforma complet sistemul de plată a pensiilor și de a aplica un principiu sănătos cu care la nivel declarativ toată lumea este de acord cu principiul contributivității care ar trebui să guverneze toate veniturile generate de acest sistem de pensii în România, lucru pe care trebuie să îl facem sub o formă sau alta. Modificând sau nu (legea – n.red.) 127, vom vedea, dar este o reformă atât de necesară și asumată de statul român.

9,4% din PIB prevăzut în PNRR în momentul de față este o sumă suficientă. Dacă am fi să facem un calcul simplu în acest moment, ar exista spațiu suficient și pentru o eventuală creștere a pensiilor. Dacă e să ne raportăm la recent invocata lege 127 după care ar trebui să se mărească pensiile, am ocupa un procent de 8,42% din PIB. Asta înseamnă că există bani în acest moment pentru o eventuală mărire a pensiilor, dacă se dorește acest lucru înaintea reformei pe care ne-am asumat s-o angajăm.

Din punctul nostru de vedere, atâta timp cât există bani, nu există niciun rost sau nu există niciun interes din partea statului român în mod abrupt să vină și să blocheze acest lucru”, a declarat, marți, la Parlament, Ionuț Stroe.

De asemenea, el a explicat că procentul de 9,4% din PIB alocat pentru pensii în PNRR nu cuprinde și pensiile din sistemul de apărare și ordine publică, nu cuprinde sistemul de pensii ocupaționale sau pensiile speciale.

„Vreau să vă menționez un lucru mai puțin spus în spațiul public și pe care l-am discutat în această ședință cu premierul. 9,4% din PIB nu cuprinde și pensiile din sistemul de apărare și ordine publică, nu cuprinde sistemul de pensii ocupaționale sau pensiile speciale. De aici și spațiul de manevră pe care îl avem și până în 2023, din punctul nostru de vedere, e suficient spațiu bugetar.

La fel un lucru foarte important, 9,4% ca pondere în PIB în momentul de față reprezintă o cifră care poate fi mult mai mare, în condițiile în care, spre exemplu, ne onorăm angajamentul de a crește PIB cu 2,5 procente anual de acum înainte. Deci 9,4% s-ar putea în viitor, spre exemplu la anul, să reprezinte mult mai mult ca și sumă decât 9,4 în momentul de față. Dacă vom crește PIB-ul și încasările din PIB sunt mult mai mari pe cale de consecință vom avea suficienți bani pentru a crește pensiile și a satisface acest deziderat al tuturor partidelor politice.

Cel mai important lucru este să existe o reformă care să redefinească un cadru sănătos pentru cheltuielile bugetare în zona pensiilor în România. Cel mai important lucru în acest moment pentru noi este acea prioritate de a implementa acest PNRR”, a afirmat purtătorul de cuvânt al liberalilor.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marți, la Parlament, că la discuția de la începutul lunii ianuarie cu președintele Klaus Iohannis miniștrii au fost de acord că procentul de 9,4% din PIB trecut în PNRR pentru pensii „nu ar fi suficient”. Acesta a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să demareze procesul de reformă a pensiilor în general.

Sursa: digi24.ro