Satul meu de după Uricani / O poezie de Mirela Cocheci

Pe-un drum ce șerpuiește printr-o vale,
Pe-o cărăruie, după Uricani,
Să te oprești, străinule, din cale
În satul meu cu harnici momârlani!

La poarta de intrare-n Retezat
Unde se-mbină cerul cu pământul,
Să te oprești din drum, la mine-n sat,
Să-ți altoiască muntele veșmântul.

Să poposești la stânele de oi
Când momârlanii-s duși la ciobănie,
Te-or aștepta cu brânză și cu sloi,
Te-or îmbia cu-o gură de răchie.

Iar de vei bea din Jiul ce străbate
Sătucul meu, de după Uricani,
N-o să mai vrei din drum a te abate
Și vei rămane printre momârlani!