Substantivul defileu, cu sensul de vale transversală îngustă, adâncă și lungă, cu versanți abrupți, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase (DEX), este un împrumut din limba franceză (fr.défilé).

În limba română, substantivele neutre terminate la nominativ singular în diftongul -eu, se împart în trei categorii, din punctul de vedere al formelor de plural:

substantive din fondul lexical vechi (puţine la număr), care formează pluralul nearticulat în -ie: curcubeu – curcubeie, heleşteu – heleşteie, zmeu – zmeie, jujeu – jujeie etc.

substantive împrumutate din alte limbi, care fac pluralul în -e, în loc de –ie: liceu- licee, muzeu- muzee, trofeu – trofee etc.

substantive împrumutate, care fac pluralul în –uri: defileu – defileuri, antreu – antreuri, careu – careuri etc.

Aşadar, singura formă corectă de plural a substantivului defileu este defileuri (articulat – defileurile).

[slideshow_deploy id=’19869′]