De la 1 ianuarie 2016, reglementările care vizează impozitarea veniturilor din salarii vor suferi modificări odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal. Consultanții fiscali de la Viboal FindEx au realizat o analiză a noutăților care se aplică de anul viitor în această zonă de impozitare.

Iată ce se schimbă în Codul fiscal, din 2016, la capitolul Impozitarea veniturilor din salarii

1. Se modifică definiția veniturilor din salarii în vederea identificării corecte a elementelor de venituri ce intră sub incidența acesteia

Astfel sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor

2. Clarificări în ceea ce privește veniturile salariale impozabile

În noul Cod fiscal se clarifică includerea în venituri salariale impozabile a următoarelor:

• diurnele acordate salariaților și administratorilor angajatorior rezidenți, pentru deplasări în țară și în străinătate, care depășesc limita de 2,5 * limita permisă angajaților instituțiilor publice. Aceste prevederi întăresc ideea că și administratorii beneficiază de diurnă;
• diurnele acordate salariaților și administratorilor angajatorilor nerezidenți, pentru deplasări în România, care depășesc nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
• în cazul diurnelor se precizează în mod expres că plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii;
• tichetele cadou, dacă se acordă altfel decât în limita a 150 lei/persoană/ocazie pentru ocaziile Paște, Crăciun, 1 Iunie, 8 Martie. Mai multe informații despre impozitarea tichetelor cadou începând din 2016 puteți citi în articolul dedicat acestui subiect.
• tichetele de masă, tichetele de creșă și voucherele cadou acordate cu orice ocazie.

3. Clarificări privind avantajele salariale neimpozabile

Noua legislație fiscală aplicabilă din 2016 stabilește că nu se impozitează următoarele avantaje:

• ajutoarele pentru dispozitive medicale;
• servicii turistice și/sau de tratament acordate de angajator salariaților și membrilor de familie ai acestora, pe perioada concediului, conform contractului de muncă;
• cadourile oferite salariaților și copiilor minori ai acestora în limta a 150 lei/persoană/ocazie de ocaziile: 1 iunie, Crăciun, Paște. Anterior se permitea acordarea de cadouri neimpozabile numai copiilor minori ai salariaților. Cadoul poate avea orice forma: bani, bun/serviciu, tichet cadou;
• cadourile oferite salariatelor în limta a 150 lei/persoană/ocazie de 8 Martie. Cadoul poate avea orice forma: bani, bun/serviciu, tichet cadou;
• contribuțiile la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajați, în limita a 400 euro/an/persoană;
• primele de asigurare voluntară de sănătate suportate de angajator pentru angajați, în limita a 400 euro/an/persoană;
• avantajele reprezentate de folosința în scop personal a mașinilor pentru care se aplică limitarea de deductibilitate a TVA și cheltuielilor la impozit pe profit de 50%.

4.  Modificări în ceea ce privește deducerile personale

Noul Cod fiscal modifică modul de acordare și nivelul deducerii personale:

Deducerea se acordă numai la locul de muncă de bază, ca și până acum, iar persoanele în întreținere trebuie să nu aibă venituri mai mari de 300 lei/lună. Se exceptează din veniturile luate în calcul:

• bursele școlare,
• premiile la competiții sportive,
• premii obținte de elevi și studenți la competiții interne și internaționale,
• pensiile de urmaș,
• prestațiile sociale primite de persoanele cu handicap.

De asemenea,  la calculul impozitului la funcția de bază se permite și deducerea primei pentru asigurările voluntare de sănătate suportată de asigurat, în limita a 400 euro/an.

5. Impozitarea salariilor obținute din străinătate

Pentru veniturile din salarii obținute din străinătate pentru activități desfășurate în România:

• obligația de plată și declarare a impozitului revine persoanei fizice. Prin opțiune, obligația poate reveni angajatorului;
• orice persoană la care persoana fizică își desfășoară activitatea este obligată să anunțe organul fiscal cu privire la începerea și încetarea activității persoanei fizice, în termen de 30 de zile de la data evenimentului;
• în cazul în care persoana fizică este rezidentă a unui stat cu care România are încheiată Convenție de evitare a dublei impuneri și își prelungește șederea peste perioada menționată în Convenție, atunci impozitul se datorează pentru întreaga perioadă de desfășurare a activității în România. Plata și declararea impozitului pentru această perioadă se face până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a împlinit termenul prevăzut de Convenție.

Exemplu: O persoană fizică rezidentă în Franța, angajată a companiei France SARL este detașată în România pentru a îndeplini funcția de director a unei companii deținută 100% de France SARL. Salariul va fi plătit de compania France SARL direct din Franța, fiind facturat apoi de compania France SARL companiei din Romania.

Conform Convenției de Evitare a Dublei Impuneri dintre România și Franța: „9. Derogând de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru un serviciu salarizat prestat în celălalt stat contractant nu sunt impozabile decât în primul stat contractant, dacă:

a) beneficiarul rămâne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 18 luni în curs de 3 ani consecutivi;
b) remuneraţiile sunt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care nu este rezidenta a celuilalt stat; şi
c) sarcina remuneraţiilor nu este suportată de către un sediu stabil sau o bază fixa pe care o persoană o are în celălalt stat.”

Astfel, până la împlinirea a 18 luni de activitate în România (pe parcursul a 3 ani) nu se datorează impozit în România pentru activitatea salarială desfășurată în ROmânia de rezidentul francez. În momentul în care se depășesc însă cele 18 luni, impozitul se va datora pentru toate veniturile, inclusiv cele obținute în primele 18 luni, dar obligația de plata intervine în luna în care se depășesc cele 18 luni, impozitul trebuind a fi declarat și plătit până la 25 a lunii în care s-a împlinit termenul de 18 luni, potrivit avocatnet.ro.

[slideshow_deploy id=’20328′]